România, sub presiunea inflației și a crizei energetice: Prețurile explodează, puterea de cumpărare se prăbușește, iar economia dă semne de stagnare

Diferența dintre media inflației din Uniunea Europeană – 2,5% – și cea din România, de aproape 10%, arată, spun economiștii, eșecul politicilor economice ale Guvernului Bolojan, care nu a reușit să tempereze creșterea prețurilor. În condițiile unui PIB în stagnare (+0,3%), analiștii avertizează că economia ar putea intra pe minus până la finalul anului, dacă inflația va continua să accelereze.

Prețurile explodează: energie, alimente și servicii — toate mai scumpe

INS arată că, în septembrie 2025, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,09%, serviciile cu 10,36%, iar alimentele cu 7,86% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la:

• energie electrică (+69,16%),

• energie termică (+13,63%),

• transport feroviar (+18,59%),

• servicii de igienă și cosmetică (+19,52%),

• transport urban (+11,74%),

• servicii medicale (+13,75%),

• reparații auto și electronice (+15,76%).

La capitolul alimente, salturile de preț sunt considerabile:

• fructe proaspete (+32,42%),

• cafea și cacao (+17,08%),

• zahăr și produse zaharoase (+12,6%),

• lapte (+11,02%),

• ulei comestibil (+10,63%),

• carne de vită (+9,41%).

Economiștii afirmă că inflația reală resimțită de populație este chiar mai ridicată decât cea oficială, întrucât scumpirile masive vizează produsele și serviciile de bază, indispensabile gospodăriilor.

Puterea de cumpărare, în cădere liberă

Pe fondul acestor scumpiri generalizate, veniturile reale ale românilor s-au erodat accelerat. INS raportează că, în august 2025, salariul mediu brut a fost de 9.002 lei, în scădere cu 199 de lei față de luna anterioară, iar salariul mediu net a coborât la 5.387 lei, cu 130 de lei mai puțin decât în iulie.

Cele mai mari salarii s-au înregistrat în:

• transporturi aeriene (12.458 lei net),

• industria produselor petroliere (11.649 lei net).

La polul opus, cele mai mici câștiguri au fost raportate în:

• industria confecțiilor (3.341 lei net),

• hoteluri și restaurante (3.367 lei net).

Chiar dacă, față de august 2024, salariul mediu net a crescut cu 4,4%, indicele câștigului salarial real a scăzut la 95%, ceea ce arată că veniturile nu țin pasul cu inflația.

Industria și serviciile, lovite în plin

INS semnalează scăderi semnificative ale salariilor în sectoarele strategice ale economiei. Cele mai mari diminuări s-au înregistrat în:

• industria auto (-13,1%),

• extracția petrolului și gazelor naturale,

• fabricarea produselor textile,

• industria metalurgică,

• serviciile IT și cercetare-dezvoltare, unde s-au înregistrat scăderi între -3,5% și -9,5%.

Singurele creșteri notabile au fost consemnate în transporturile aeriene (+14,9%) și în sectorul financiar, unde avansul a fost de până la 4%.

Bugetarii, și ei afectați

Nici sectorul public nu a fost ferit de tăieri. În august, administrația publică a înregistrat o scădere a salariului mediu net de -1,5%, sănătatea și asistența socială au pierdut -1,3%, iar învățământul a avut o diminuare de -0,6%.

Aceste scăderi, însoțite de creșteri constante ale costurilor de trai, pun presiune pe nivelul de trai al angajaților din sistemul bugetar și sporesc riscul de tensiuni sociale.

O economie în derivă

Specialiștii avertizează că inflația persistentă, costurile ridicate cu energia și stagnarea economică pot împinge România într-o recesiune tehnică în ultimele luni ale anului 2025.

„România traversează o perioadă de inflație structurală, alimentată de decizii politice eronate, de liberalizarea haotică a pieței energetice și de o fiscalitate excesivă”, afirmă economiști consultați de presă. „În lipsa unor măsuri ferme de protecție socială și de stimulare a producției interne, economia riscă să se blocheze complet.”

Cu prețuri record la energie, alimente tot mai scumpe, salarii reale în scădere și consumul intern prăbușit, România se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimul deceniu. În timp ce restul Europei își stabilizează piețele, țara noastră rămâne prinsă între politici fiscale agresive, dependența energetică și o criză socială tot mai vizibilă — o combinație care pune la încercare rezistența financiară a populației și credibilitatea guvernului în fața propriilor cetățeni.