Vladimir Putin critică Premiul Nobel pentru Pace și atacă prestigiul Comitetului Nobel | CPI cere arestarea sa în Tadjikistan
Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă susținute la finalul vizitei sale în Tadjikistan, că Premiul Nobel pentru Pace și-a pierdut prestigiul, după ce în trecut ar fi fost acordat unor persoane „care nu au făcut nimic pentru pace”.
„Nu știu dacă Donald Trump merită sau nu Premiul Nobel. Nu este de datoria mea să decid asta... Dar el încearcă, lucrează la probleme legate de obținerea păcii. Situația din Orientul Mijlociu este un exemplu clar. Dacă va fi rezolvată, va fi un eveniment istoric”, a afirmat liderul de la Kremlin.
Declarațiile vin după ce, în 2025, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat opozantei venezuelene Maria Corina Machado, supranumită „Doamna de Fier a Venezuelei”, și nu lui Donald Trump, care a afirmat în repetate rânduri că merită această distincție. Machado trăiește de peste 14 luni în clandestinitate și continuă să conteste regimul autoritar condus de Nicolas Maduro.
Trump a mediat recent un armistițiu între Israel și Hamas, motiv pentru care, potrivit presei internaționale, se așteaptă ca reacția sa la decizia Comitetului Nobel să fie una dură – inclusiv prin posibile presiuni asupra Norvegiei sau NATO.
Curtea Penală Internațională cere arestarea lui Putin
Declarațiile lui Putin coincid cu un nou episod tensionat pe plan juridic internațional. Curtea Penală Internațională (CPI) a transmis Tadjikistanului, gazda vizitei oficiale a liderului rus, o notificare prin care îi cere să își respecte obligațiile asumate prin Statutul de la Roma și să îl aresteze pe Putin.
Președintele rus este vizat, încă din martie 2023, de un mandat internațional de arestare emis pentru crime de război, în special pentru deportarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia după declanșarea invaziei din februarie 2022.
„Capacitatea Curții de a-și îndeplini mandatul depinde de cooperarea statelor, în special în ceea ce privește arestarea și predarea persoanelor vizate de mandate”, se arată în scrisoarea CPI, semnată de Paivi Kaukoranta, președinta Adunării statelor membre.
Putin, primit cu onoruri la Dușanbe
În pofida avertismentului, Putin a sosit miercuri în capitala Dușanbe, unde a fost primit de președintele tadjic Emomali Rahmon. Cei doi lideri au depus o coroană de flori la statuia lui Ismail Somoni, considerat părintele națiunii tadjice, și urmează să participe la summitul Rusia–Asia Centrală și la o reuniune a Comunității Statelor Independente (CSI).
Putin a încercat să transmită un mesaj de apropiere economică, subliniind rolul crucial al imigranților tadjici în Federația Rusă: „Peste un milion de cetățeni din Tadjikistan trăiesc și lucrează în Rusia, contribuind semnificativ la creșterea economiei noastre”.
Un mandat ignorat în serie
Tadjikistanul, stat semnatar al Statutului de la Roma, ar avea obligația legală de a coopera cu CPI. Totuși, nu este pentru prima dată când un stat semnatar ignoră mandatul împotriva lui Putin. În 2023, Mongolia a fost criticată oficial pentru refuzul de a-l aresta, iar în aprilie 2024, Ungaria a procedat similar în cazul premierului israelian Benjamin Netanyahu, vizat la rândul său de mandate de arestare pentru crime de război în Fâșia Gaza.
