Congresul UDMR de la Cluj, sursă de tensiuni: Intonarea imnului Ținutului Secuiesc a provocat reacții dure în rândul liderilor politici
Congresul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), desfășurat la Cluj-Napoca, a debutat într-o atmosferă solemnă, dar a generat rapid controverse după ce, pe lângă imnul României și cel al Ungariei, a fost intonat și imnul Ținutului Secuiesc. Momentul a provocat o reacție imediată din partea unora dintre oficialii români prezenți, alimentând tensiuni politice și acuzații de provocare simbolică.
Grindeanu a părăsit sala, Nicușor Dan a absentat
Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Sorin Grindeanu, a ales să părăsească sala imediat după ce imnul Ținutului Secuiesc a fost interpretat, considerând că simpla prezență ar fi echivalat cu validarea unui demers politic sensibil.
Șeful statului, Nicușor Dan, a preferat să nu participe deloc la eveniment, tocmai pentru a evita asocierea instituției prezidențiale cu acest gest. În locul său, la congres a fost trimis consilierul politic Ludovic Orban.
Bolojan, prezent, dar rezervat
Premierul Ilie Bolojan s-a aflat în sală, dar a adoptat o atitudine vizibil rezervată: spre deosebire de majoritatea invitaților români, nu a purtat căști pentru traducerea discursurilor rostite în limba maghiară, preferând să rămână detașat de mesajele transmise de liderii UDMR.
Un gest cu puternică încărcătură politică
Intonarea imnului Ținutului Secuiesc, la un eveniment unde au fost invitați lideri politici de la toate partidele de guvernare, a fost interpretată ca o reafirmare a identității și revendicărilor simbolice ale comunității maghiare din România. Gestul riscă însă să adâncească falia dintre UDMR și partenerii săi de guvernare, în condițiile în care chestiunea autonomiei rămâne un subiect sensibil în spațiul public românesc.
Evenimentul de la Cluj confirmă, o dată în plus, că UDMR își joacă cartea identitară în momentele-cheie, chiar cu riscul de a tensiona relațiile cu partidele aflate la putere.
