Dispută aprinsă între Ministerul Economiei și sindicaliști: România poate sau nu să producă mașini de luptă pentru infanterie?
Declarațiile ministrului Economiei, Radu Miruță, conform cărora ar fi „o inepție” să pretinzi că România poate construi mașini de luptă pentru infanterie în fabricile autohtone, au generat un val de critici în rândul sindicatelor din industria de apărare. În timp ce oficialul guvernamental susține că infrastructura este depășită și că banii din programul european de reînarmare trebuie investiți rapid în tehnologie străină, sindicaliștii avertizează că asemenea afirmații decredibilizează capacitatea industriei românești și favorizează exodul miliardelor de euro către companii din afara țării.
Ministrul Economiei: „E o inepție să credem că putem produce singuri”
Radu Miruță a declarat, într-o intervenție radiofonică, că industria națională de apărare nu dispune de capacitatea tehnică necesară pentru a fabrica vehicule blindate moderne. „Să spunem că facem noi mașina de luptă a infanteriei, cu ce avem în fabricile din România, e o inepție. Nu se poate”, a subliniat ministrul.
Acesta a precizat că România va împrumuta 11 miliarde de euro prin programul de reînarmare al Uniunii Europene, fonduri care trebuie cheltuite rapid, însă fabricile din țară nu ar fi pregătite pentru astfel de proiecte, din cauza lipsei investițiilor din ultimele trei decenii. „În industria națională de apărare sunt zone în care au crescut copaci prin beton, acolo unde ar trebui să existe linii de producție. Strategia noastră este să aducem tehnologie din afară și să o îmbinăm cu ce mai funcționează la nivel local”, a explicat Miruță.
Replica sindicatelor: „Nu putem generaliza, România are capacitate de producție”
Afirmațiile au fost respinse categoric de reprezentanții industriei. Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA), a atras atenția că există fabrici modernizate în ultimii ani, capabile să producă atât mașini de luptă, cât și tancuri.
„Nu putem discuta în termenii folosiți de ministru. Avem societăți unde, într-adevăr, lipsa de investiții a dus la degradarea halelor, dar există și unități precum Automecanica Moreni sau UMB București, unde s-au investit sume serioase și unde s-au făcut dotări de ultimă generație. Moreni are instalații laser, echipamente multijet și poate produce vehicule blindate în proporție de 80% în România, mai ales că există deja parteneriate cu Rheinmetall Germania, Rafael sau Otokar”, a declarat Bucuroiu.
„Genocid economic” și acuzații de sabotaj intern
Sindicaliștii merg mai departe, calificând declarațiile ministrului drept un „genocid economic” la adresa industriei naționale. Potrivit acestora, în loc să sprijine Romarm și companiile românești pentru a atrage o parte consistentă din cele 17 miliarde de euro destinate reînarmării, Ministerul Economiei ar favoriza importurile de armament.
„Obligația ministrului este să asigure ca România să producă cel puțin 80% din tot ce se poate produce în țară, pentru ca în cinci ani să ajungem la nivelul Poloniei. Dacă mergem pe drumul actual, riscăm să cumpărăm totul din afară și să rămânem îndatorați pe decenii. E clar că interesul celor care conduc industria de apărare nu este de a o dezvolta, ci de a o lăsa să se prăbușească”, a acuzat liderul ASIAA.
O industrie prinsă între subfinanțare și parteneriate internaționale
În timp ce Ministerul Economiei invocă lipsa investițiilor și infrastructura precară, reprezentanții industriei susțin că există o bază solidă pentru a dezvolta programe de înzestrare pe plan local, cu sprijinul partenerilor internaționali de elită.
Disputa scoate însă în evidență fragilitatea industriei românești de apărare, prinsă între nevoia urgentă de modernizare și presiunile externe pentru achiziții rapide de armament. Modul în care România va gestiona cele 11 miliarde de euro alocate prin programul european de reînarmare ar putea decide dacă sectorul național de apărare renaște sau devine dependent definitiv de importuri.
