Buget 2026: Guvernul pregătește înghețarea salariilor, pensiilor și a salariului minim - Bolojan invocă presiunea deficitului bugetar
România se pregătește să intre în 2026 cu venituri înghețate pentru milioane de angajați și pensionari. Premierul Ilie Bolojan a transmis partenerilor din coaliția de guvernare că, în lipsa unor resurse financiare suficiente, salariile, pensiile și salariul minim ar putea rămâne la nivelul din 2024. Măsura este discutată în cadrul elaborării proiectului de buget pentru anul viitor și are ca obiectiv principal reducerea deficitului bugetar la aproximativ 6%, prag impus de angajamentele României în relația cu Uniunea Europeană.
Bolojan: „Deficitul sub control înainte de orice majorare”
Premierul a argumentat că scenariul înghețării veniturilor este unul dureros, dar inevitabil pentru a evita sancțiuni din partea Bruxelles-ului și pentru a nu periclita accesul la fondurile europene.
„Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci, cu siguranță, vor exista condiții pentru ca salariile și pensiile să fie majorate, probabil în raport cu inflația și cu capacitatea bugetului de a susține creșterile într-o manieră sustenabilă”, a declarat Bolojan, într-un interviu pentru Prima TV.
Impact social: pensionarii și bugetarii, cei mai afectați
O eventuală înghețare a veniturilor lovește direct în puterea de cumpărare a pensionarilor și a angajaților din sectorul public. Într-un context marcat de creșteri de taxe, majorări de TVA și o inflație persistentă, stagnarea veniturilor ar adânci decalajul dintre costul vieții și veniturile reale. Astfel, pentru al treilea an consecutiv, milioane de români ar rămâne cu salariile și pensiile neschimbate, în timp ce cheltuielile gospodăriilor continuă să crească.
Negocieri la Bruxelles: miza fondurilor europene
Între timp, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, participă la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), unde România încearcă să convingă partenerii europeni că măsurile de austeritate sunt suficiente pentru a readuce finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă.
În cadrul întâlnirilor, Nazare va avea discuții directe cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie, dar și cu omologii din Bulgaria și Grecia, țări aflate în situații bugetare similare.
Guvernul a adoptat deja două pachete legislative de reducere a deficitului, prin asumarea răspunderii în Parlament, și a operat o rectificare bugetară menită să ajusteze cheltuielile și să crească veniturile.
„Să fim o țară de încredere”
Premierul Bolojan a subliniat, într-o vizită recentă la Bruxelles, că România trebuie să transmită un semnal de seriozitate către instituțiile europene:
„Trebuie să ne reglăm aspectele care țin de deficite și de măsurile pe care România le-a luat și le pregătește, în așa fel încât să fim o țară de încredere și să nu se mai continue procedura de suspendare a fondurilor europene.”
Un 2026 sub semnul austerității
În pofida variantelor alternative discutate la Ministerul Muncii privind o posibilă creștere a salariului minim, linia impusă de premier arată că anul 2026 se anunță unul de austeritate severă. Înghețarea veniturilor ar putea genera noi tensiuni sociale și sindicale, dar și presiuni asupra coeziunii politice din interiorul coaliției, deja fragilizate de dispute pe teme fiscale.
