Tensiuni în coaliția de guvernare pe tema reducerii numărului de parlamentari - PNL și USR susțin proiectul, PSD și UDMR se opun
Subiectul reducerii numărului de parlamentari revine pe masa discuțiilor din coaliția de guvernare, la 16 ani după referendumul inițiat de Traian Băsescu și validat de electorat. Propunerea vizează diminuarea componenței Parlamentului de la 465 de membri la 300, conform opțiunii exprimate atunci de o majoritate covârșitoare a românilor.
Taberele din coaliție: susținere și opoziție
Tema a reaprins tensiuni politice. PNL și USR au anunțat că vor sprijini inițiativa legislativă, argumentând că este o obligație morală în raport cu voința populară exprimată la urne. În schimb, PSD, UDMR și grupul minorităților naționale, condus de Varujan Pambuccian, resping proiectul, invocând riscuri privind reprezentativitatea și echilibrul politic.
Dacă proiectul ar fi adoptat, 165 de mandate ar dispărea din actuala schemă, ceea ce ar genera, potrivit estimărilor, economii de aproape 100 de milioane de euro într-un ciclu electoral de patru ani.
Un referendum validat, dar ignorat
În prezent, Legislativul României numără 331 de deputați și 134 de senatori. Încă din 2009, reducerea numărului de parlamentari a fost o temă de campanie pentru președintele de atunci, Traian Băsescu. Referendumul organizat în paralel cu alegerile prezidențiale a consemnat o participare masivă și un vot covârșitor „pentru”. Totuși, consultarea a avut caracter consultativ, ceea ce a permis clasei politice să ignore rezultatul și să mențină arhitectura parlamentară neschimbată timp de aproape două decenii.
O temă cu miză electorală
Reactivarea subiectului vine într-un moment sensibil, marcat de negocieri interne și pregătiri pentru viitoarele alegeri. În timp ce liberalii și useriștii încearcă să capitalizeze electoral prin susținerea unei reforme populare, social-democrații și partenerii lor invocă riscuri privind diminuarea reprezentării comunităților minoritare și a echilibrului politic regional.
Astfel, proiectul riscă să devină un nou măr al discordiei în interiorul coaliției, cu potențial de a tensiona și mai mult relațiile între partidele aflate la guvernare.
