Avioane ucrainene în spațiul aerian românesc: Ce spune ministrul Apărării despre riscuri și reacția NATO
De la începutul războiului din Ucraina, spațiul aerian al României – parte integrantă a umbrelei NATO – a fost supus unor multiple provocări. Atât drone rusești, cât și aeronave ucrainene au fost detectate deasupra teritoriului național, determinând autoritățile să adopte măsuri sporite de supraveghere și reacție.
Drone rusești în România: bilanțul incidentelor
Conform datelor furnizate de Ministerul Apărării Naționale (MApN), din februarie 2022 și până în prezent, zece drone rusești au pătruns efectiv în spațiul aerian românesc, iar în alte 38 de situații fragmente de drone s-au prăbușit pe teritoriul țării, în special în zona Deltei Dunării.
Unul dintre cele mai grave incidente a avut loc la finalul lunii septembrie, când o dronă de tip Geran, utilizată de Federația Rusă, a intrat pe teritoriul României și a staționat aproape 50 de minute într-o zonă limitrofă, între Chilia Veche și Izmail, Ucraina. Situația a determinat convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru a stabili un plan de apărare mai strict împotriva dronelor.
Incursiuni ucrainene: „neintenționate, dar monitorizate”
Nu doar Moscova a generat alerte. În răspunsul oficial la o interpelare parlamentară, ministrul Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, a recunoscut că șapte aeronave ucrainene au pătruns „neautorizat” în spațiul aerian al României de la declanșarea conflictului.
Aceste intrări s-au produs „neintenționat”, susține oficialul, și au avut durate reduse, între 1 și 12 minute. Cea mai vizibilă situație s-a produs în iulie, când 12 avioane ucrainene au fost detectate la nord de zona Maramureș–Suceava, iar patru dintre acestea au intrat în spațiul aerian românesc, deasupra localităților Sighetu Marmației și Vicovu de Jos. Ministerul a transmis atunci că nu a existat „niciun pericol real pentru securitatea națională”.
Cum reacționează România și NATO
În astfel de cazuri, protocolul NATO prevede ca forțele aeriene române să fie alertate imediat. Dacă aeronava nu figurează în planurile de zbor și riscul este evaluat ca ridicat, avioanele de vânătoare decolează pentru misiuni de interceptare.
Exemplu: în iulie, două aparate F-16 românești au fost ridicate de la sol din Baza 86 Aeriană Borcea pentru o misiune de cercetare aeriană, în urma apariției țintelor ucrainene la frontieră. Totodată, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este notificat pentru activarea alertelor de populație prin sistemul Ro-Alert.
„Spațiul aerian al României este bine apărat”, a declarat ministrul Moșteanu, subliniind că armata „monitorizează permanent spațiul național terestru, maritim și aerian” și cooperează cu structurile NATO pentru consolidarea apărării pe întregul flanc estic.
Capacitățile României: o flotă în expansiune
În prezent, Forțele Aeriene Române dețin 145 de aeronave: 29 de avioane de luptă, 33 de avioane de antrenament, 16 aparate de transport și 67 de elicoptere. Potrivit datelor GlobalMilitary.net, România va primi încă 112 aeronave militare în următorii ani, ceea ce va spori capacitatea de răspuns în situații critice.
Deși incursiunile ucrainene sunt catalogate drept „accidente de zbor”, iar cele rusești ca parte a războiului hibrid, autoritățile române și NATO tratează fiecare incident cu maximă precauție. România se află pe linia întâi a securității aeriene europene, între agresivitatea Rusiei și vulnerabilitățile generate de conflictul vecin.
