Legea care readuce civilii în uniformă: MApN își completează trupele cu foști recruți și voluntari tineri - Criza de personal militar, la cote alarmante
O modificare legislativă adoptată recent de Guvern la inițiativa Ministerului Apărării Naționale (MApN) ar putea avea un impact social major. În contextul unei crize fără precedent de personal militar, instituția a extins prerogativele prin care civilii – inclusiv cei care au efectuat stagiul militar obligatoriu înainte de 2007 – pot fi chemați din nou în misiuni sau programe de instruire.
Potrivit proiectului de lege, aprobat deja de Executiv și transmis Parlamentului, toți bărbații cu vârste peste 37 de ani, care au trecut prin armata obligatorie, devin parte a rezervei operaționale și pot fi concentrați pentru perioade nedeterminate. Măsura este justificată printr-o realitate statistică îngrijorătoare: în 2025, Armata Română va pierde peste 120.000 de militari din rezerva operațională, ca urmare a depășirii limitei legale de vârstă.
Instruire obligatorie și misiuni pe timp de pace
Noul cadru legislativ introduce concentrarea rezerviștilor voluntari pentru instruire de până la 15 zile anual, dar și pentru îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace, în funcție de nevoile de securitate ale statului. De asemenea, foștii militari vor putea fi mobilizați și în situații de urgență, asediu, mobilizare generală sau război.
Un element notabil este și creșterea frecvenței convocărilor la centrele militare: de până la trei ori pe an, față de o singură convocare cât era prevăzut anterior, pentru clarificarea situației militare a recruților și rezerviștilor.
„Vânătoare” de rezerviști și program pentru tinerii voluntari
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a avertizat că fenomenul ieșirii masive la pensie a militarilor profesioniști va lăsa armata fără resurse umane în următorii ani: 120.000 în 2025, 118.000 în 2026 și alți 111.000 în 2027. Pentru a contracara acest exod, MApN lansează cea mai amplă campanie de recrutare din ultimii 30 de ani.
Noua lege permite și pregătirea voluntară a tinerilor între 18 și 35 de ani, bărbați și femei, care nu au urmat stagiul militar. Aceștia pot solicita participarea la un program de instruire militară de bază cu durata de până la 4 luni, în calitate de soldați sau gradați voluntari în termen.
Beneficiile nu sunt deloc neglijabile: cazare, hrană, echipament, asistență medicală și o indemnizație lunară echivalentă cu cea a militarilor în termen. La finalizarea programului, participanții primesc o indemnizație specială echivalentă cu trei salarii medii brute și sunt înregistrați automat în rezerva operațională.
Diaspora, chemată sub arme
Modificările legislative nu îi ocolesc nici pe românii din străinătate. În cazul declarării stării de mobilizare, asediu sau război, cetățenii români aflați temporar peste hotare vor fi obligați să se prezinte, în maximum 15 zile de la notificare, la centrele militare de care aparțin. Notificarea se va face la adresa din România, iar refuzul de a răspunde ordinului atrage sancțiuni prevăzute de lege.
O soluție extremă pentru o problemă structurală
Prin această reformă, Armata Română încearcă să răspundă unei crize acute: deficitul de personal militar profesionist într-un context geopolitic complicat și pe fondul scăderii dramatice a populației. În joc, potrivit estimărilor ministerului, se află peste 5.000 de euro pentru fiecare soldat instruit, costuri pe care statul le asumă în încercarea de a menține un nivel operațional minim al forțelor armate.
Proiectul legislativ ridică, însă, întrebări și tensiuni: cât de pregătiți sunt cetățenii de peste 37 de ani să revină în uniformă și ce efecte sociale va avea această „mobilizare mascată”?
