Premierul Ilie Bolojan cere „responsabilitate morală” din partea magistraților aflați în proteste - Ministrul Justiției: „Guvernul nu are pârghii juridice pentru reducerea salariilor”

Bolojan: „Nu este respect pentru cetățeni să plătești integral când munca e redusă”

Premierul a insistat asupra unei relații de echitate între volumul de activitate și drepturile salariale:
„Consider că Ministerul Justiției poate să inițieze un dialog cu magistrații, cu CSM-ul, pentru că dacă activitatea este suspendată parțial, moral, ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial. Altfel nu cred că este în regulă și nu este un aspect de respect pentru cetățenii români, dintre care unii depind de o sentință sau de alta”, a afirmat Bolojan.

Declarațiile premierului vin în contextul în care instanțele și parchetele din întreaga țară funcționează după programe reduse, protestele magistraților vizând în special modificările legislative privind statutul lor, vârsta de pensionare și regimul pensiilor de serviciu.

Replica ministrului Justiției: „Problema e mai complexă decât pare”

Într-o intervenție la Digi24, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a nuanțat poziția Guvernului, precizând că protestele nu pot fi analizate strict prin prisma „muncii prestate”, ci trebuie privite în contextul reformelor legislative:
„Actualele proteste sunt cauzate de proiectul de lege care modifică statutul magistraților și reglementează pensiile și vârsta de pensionare. Acesta este motivul central. Dialog a existat și înainte de adoptarea legii, inclusiv cu implicarea președintelui României în calitate de mediator. Atât Ministerul Justiției, cât și Guvernul au continuat discuțiile și după adoptarea actului normativ.”

Guvernul nu poate decide tăieri de salarii

Marinescu a explicat că, din punct de vedere juridic, Executivul nu are atribuții directe asupra indemnizațiilor magistraților:
„Cert este că prim-ministrul a vorbit despre o coordonanță morală. Însă tehnic și juridic, nu Guvernul plătește indemnizațiile magistraților. Acest lucru se face de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care gestionează bugetul pentru aceste drepturi.”

Ministrul a subliniat și că revendicările magistraților includ opțiunea retragerii legii sau așteptarea unei decizii a Curții Constituționale, dar Guvernul nu intenționează să renunțe la reforma promovată.

Activitatea magistraților, greu de cuantificat

Un alt aspect semnalat de Marinescu ține de diversitatea formelor de protest. În timp ce unele instanțe au suspendat ședințele de judecată, altele continuă activitatea administrativă:
„Aceste forme de protest sunt diferite de la instanță la instanță. Activitatea nu se rezumă doar la ședințele publice – redactarea documentelor sau munca de birou continuă, ceea ce face dificil de cuantificat exact volumul de muncă al fiecărui magistrat. În plus, răspunderea este individuală – doar judecătorul sau procurorul știe cât și cum muncește.”

Moralitate și responsabilitate publică

În încheiere, ministrul a adăugat o reflecție asupra noțiunii de moralitate invocată de premier:
„Nu pot face o apreciere subiectivă asupra unei prerogative pe care nu o am. Analiza trebuie făcută de cei competenți. Ce pot să spun eu este că moral, într-o societate democratică, fiecare autoritate, conștientă de puterea și independența sa, trebuie să se comporte responsabil față de cetățean. Asta înseamnă moral.”

Un conflict deschis între reformă și drepturile magistraților

Declarațiile premierului și reacția ministrului Justiției scot în evidență tensiunea dintre nevoia de reformă și respectarea independenței justiției. În timp ce Guvernul caută legitimitate în fața opiniei publice prin apeluri la moralitate și responsabilitate, magistrații își apără statutul și beneficiile prin proteste prelungite, lăsând justițiabilii într-o situație de incertitudine.