Ion Cristoiu ironizează stagiul militar voluntar: „Tinerii frumoși și liberi” nu ar rezista o zi în armată ca pe vremuri
Gazetarul Ion Cristoiu a criticat, cu aciditate şi umor tăios, iniţiativa legislativă prin care Executivul stimulează stagiul militar voluntar de patru luni, susţinând că tinerii „frumoşi şi liberi” ai generaţiei actuale nu ar face faţă rigorilor unei instruiri de tip clasic. Într-un comentariu încărcat de amintiri personale şi imagini satirice, Cristoiu a pus în oglindă armata pe care a cunoscut-o el în perioada comunistă şi viziunea contemporană asupra unei instituţii care, spune el, ar risca să devină mai mult un complex de confort decât o şcoală de supravieţuire.
Povestind despre cele şase luni de serviciu militar obligatoriu parcurse după absolvirea Facultăţii de Filosofie, Cristoiu a evocat o instrucţie dură, menită să obişnuiască recruţii cu disciplina, viaţa în colectivitate şi efortul fizic necesare „în eventualitatea unui război”. „Ne sculam la 6:00 nu din sadism, ci ca să ne obișnuim cu viața de cazarmă. Gardă, planton, tuns, curățenie, cantină – toate aceste lucruri formau partea pregătirii pentru condiţii extreme”, a rememorat jurnalistul, subliniind că exerciţiile mărunte urmăreau un scop pragmatic: supravieţuirea în front.
Critica sa se îndreaptă însă cu precădere spre modelul de recrutare propus astăzi: plata, indemnizaţiile şi condiţiile de cazare care, în opinia sa, riscă să transforme stagiul într-un produs atractiv doar prin confort, dar inutil din perspectiva pregătirii reale. „Legea nu spune dacă tinerii de azi vor fi încorporaţi ca militari de regulă sau dacă vor avea un fel de armată «deservită» — o armată cu Wi-Fi, cu garsoniere şi baie proprie, cu cafenea şi livratori care aduc pizza”, a ironizat Cristoiu, pictând, deliberate, imaginea unei instituţii adaptate „tefeliştilor” – tineri conectaţi, obişnuiţi cu confortul urban, nu cu rigorile frontului.
Mai mult, gazetarul pune în discuţie însăşi utilitatea unei instruiri blânde în raport cu realităţile unei eventuale confruntări: „Frontul e front — nu te întreabă dacă te-ai spălat sau dacă ţi-ai setat alarma pe telefon”. În opinia sa, pregătirea militară trebuie să obişnuiască tânărul cu frigul, cu lipsa confortului, cu disciplina şi cu obedienţa necesare într-un context de criză; altfel, avertizează el, riscăm să formăm rezervişti „nefuncţionali” în situaţii reale de luptă.
Comentariul său include şi o reproşă adresată autorităţilor: lipsa unor clarificări privind conţinutul efectiv al programului. Cristoiu critică retorica oficialilor — în speţă pe ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu — pentru că nu explică dacă instrucţia propusă va fi una exigentă sau doar o versiune comodă a serviciului militar. Într-un registru polemic, jurnalistul evocă riscul ca programele de instruire să devină instrumente de „marketing social” pentru a atrage voluntari, în loc să rămână mecanisme serioase de consolidare a apărării naţionale.
Analiza sa, alternând între nostalgie pentru rigoare şi ironie tăioasă la adresa comodităţii contemporane, ridică întrebări largi despre menirea armatei într-o societate modernă: formare pentru război sau integrare socială şi profesională? Cristoiu a subliniat că, indiferent de motivaţiile materiale care ar putea atrage candidaţi — solda, indemnizaţia finală, facilităţile — esenţial rămâne ca stagiul militar să îşi păstreze caracterul formativ, capabil să pregătească oameni pentru situaţii extrem de dificile.
Încheind, gazetarul a reluat ideea fundamentală a discursului său: stagiul militar nu trebuie să devină o versiune de confort a vieţii civile. „Dacă nu îi obișnuim pe tineri cu rigorile colectivului şi disciplinei, în caz de conflict ei vor fi primii care nu rezistă”, a concluzionat Cristoiu, reclamând un răspuns clar din partea autorităţilor la întrebarea – esenţială pentru legitimitatea proiectului: ce fel de armată vrem să formăm?
