Armand Goșu: „SRI nu are capacitatea să elimine influența rusă din România. Ne aflăm în fața unui scenariu de tip KGB”
Profesorul Armand Goșu, istoric specializat în spațiul ex-sovietic, avertizează că Serviciul Român de Informații nu dispune, în prezent, de instrumentele și de voința necesare pentru a îndeplini misiunea anunțată de președintele Nicușor Dan – aceea de a contracara și elimina influența rusă din România. Într-un interviu, expertul afirmă că versiunea potrivit căreia serviciile ar fi avertizat din timp asupra unui atac hibrid orchestrat de Moscova este, de fapt, o operațiune de manipulare inspirată din manualele KGB.
„Nu serviciile au tras semnalul de alarmă, ci acum încearcă să șteargă urmele”
Armand Goșu susține că este puțin probabil ca rapoartele serviciilor să fi informat corect și din timp factorii politici despre un plan de destabilizare. Din contră, spune istoricul, există indicii că aparatul de informații ar fi fost implicat indirect în tentativele de manipulare politică din jurul lui Călin Georgescu, politician asociat unor mesaje favorabile Kremlinului.
„Acum se încearcă ștergerea urmelor: serviciile lansează ideea că și-au făcut datoria, dar politicienii nu au reacționat. Este o practică clasică de acoperire și de manipulare, specifică KGB-ului”, explică Goșu.
El atrage atenția că SRI produce „cantități uriașe de hârtii”, fără efect real asupra amenințărilor, dar cu scopul de a acoperi responsabilitatea și de a transfera vina în plan politic.
România și Rusia: asemănări și riscuri
În opinia profesorului, România și Rusia se aseamănă prin rolul pe care structurile militarizate îl joacă în politică și administrație. Această dependență excesivă de „aparatul uniformelor” creează vulnerabilități majore.
„În astfel de sisteme există întotdeauna riscul schimbărilor de regim prin lovituri militare. România a trecut pe muchie de cuțit în noiembrie 2024, iar pericolul nu este complet înlăturat”, avertizează istoricul.
Diferența față de Moscova, spune Goșu, este că elitele militarizate românești nu beneficiază de aceleași avantaje materiale pe care Putin le oferă anturajului său. Totuși, logica rămâne aceeași: structurile de forță cer „beneficii” pentru loialitatea lor.
Moldova, între Europa și Rusia
Analizând situația electorală din Republica Moldova, Goșu apreciază că rezultatul recent pare să reprezinte o înfrângere a Rusiei, dar avertizează că este prea devreme pentru concluzii definitive.
„Nu știm dacă rușii nu au reușit să planteze teme care, pe termen mediu, să producă noi crize. Elita politică de la Chișinău a speculat mereu poziția țării între Est și Vest. Deocamdată, pare că viitorul e european, dar lucrurile rămân complicate”, subliniază profesorul.
„Putin nu poate câștiga războiul din Ucraina”
Goșu consideră că planul Kremlinului de a ocupa rapid Ucraina a eșuat definitiv în primele zece zile ale invaziei din 2022. De atunci, Rusia încearcă să compenseze printr-un război hibrid, menit să submineze sprijinul occidental pentru Kiev.
„Miza mare este să frâneze sprijinul acordat Ucrainei. Dar, cu excepția Ungariei lui Viktor Orbán, unde există o relație specială cu Moscova, Rusia nu a reușit să își atingă obiectivele”, precizează istoricul.
Criza de legitimitate a lui Putin
Expertul mai notează că Putin se confruntă cu o nemulțumire crescândă din partea propriilor elite, care nu mai primesc beneficiile obișnuite: acces la Occident, resurse și privilegii.
„Generalii FSB nu vor să își mute viața la Beijing sau Shanghai. Ei vor Monaco, Milano, Paris. Iar Putin nu le mai poate livra aceste avantaje. De aici și panica din jurul său”, explică Goșu.
În plus, dezamăgirea legată de Donald Trump, care nu mai livrează sprijinul așteptat, amplifică frustrarea regimului de la Kremlin.
România, vulnerabilă la influența rusă
În final, Armand Goșu afirmă tranșant că SRI nu are, în prezent, capacitatea de a combate eficient influența rusă în România.
„Poate, cu o nouă conducere, lucrurile să se schimbe. Dar acum, nu! Acum serviciile nu pot să facă asta”, încheie istoricul.
