Consilier BNR: „Perioadă confuză și nemulțumire socială” – Ameliorare posibilă din a doua jumătate a lui 2026
România traversează o etapă tensionată, marcată de măsuri de austeritate severe și de o percepție publică tot mai puternică de inechitate socială. Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, avertizează că perioada următoare va fi una „confuză și plină de nemulțumiri”, nu doar din cauza restricțiilor economice, ci mai ales a sentimentului că acestea nu sunt împărțite în mod egal între cetățeni.
„Nemulțumirea nu vine din efort, ci din inechitate”
Invitat la Antena 3 CNN, sâmbătă, Rădulescu a explicat că inechitatea percepută este principalul factor de tensiune socială.
„Oamenii vor fi nemulțumiți nu neapărat pentru că au strâns cureaua, ci pentru că sentimentul este că nu toată lumea participă la acest efort. Unii o strâng mai mult decât alții, iar nenorocirea este că cei care nu o strâng sunt tocmai cei hiper-privilegiați. Asta este foarte greu de tolerat, mai ales pentru cei cu venituri modeste, care resimt cel mai acut creșterea inflației și plafonarea veniturilor”, a declarat consilierul BNR.
Rădulescu a subliniat că cei mai vulnerabili sunt cei mai afectați, fenomen vizibil în orice episod de ajustare economică.
Posibilă redresare înainte de 2027
Declarațiile vin după ce președintele Nicușor Dan afirmase că îmbunătățirea nivelului de trai ar putea fi resimțită abia din 2027. Rădulescu avansează un orizont mai optimist:
„Cred că, în mod normal, din a doua jumătate a anului 2026 lucrurile se pot ameliora. Nu vor fi spectaculoase, dar vor începe să se vadă îmbunătățiri. În momentul în care deficitul bugetar se atenuează, dobânzile vor scădea, pentru că statul nu va mai concura atât de agresiv pentru resursele de credit. Astfel, presiunea pe sectorul privat se va diminua, iar economia poate respira.”
Declarația conturează o relație directă între disciplina fiscală și redinamizarea economică: reducerea împrumuturilor statului ar putea elibera lichiditate pentru companii și gospodării.
Un pachet dur de austeritate
Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat recent un set amplu de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, printre care:
-
Majorarea TVA;
-
Eliminarea voucherelor de vacanță;
-
Reducerea sau eliminarea unor sporuri;
-
Creșterea impozitelor pe proprietate;
-
Dublarea prețului rovinietei.
Aceste măsuri au declanșat proteste și nemulțumiri sociale, alimentate de percepția că „sacrificiile” nu sunt distribuite echitabil.
Context și perspective
România încearcă să își corecteze deficitul bugetar excesiv, sub presiunea Comisiei Europene și a piețelor financiare. Însă, potrivit lui Rădulescu, succesul ajustării depinde nu doar de cifre, ci și de gradul de echitate și transparență cu care măsurile sunt aplicate.
Pe termen scurt, perioada va rămâne dificilă, cu inflație persistentă și presiuni pe veniturile populației. Pe termen mediu, dacă disciplina fiscală este respectată și deficitul se reduce, România ar putea intra, începând cu 2026, pe un traseu de stabilizare și creștere economică moderată.
