Sporuri pentru tăcere: Statul plătește lunar milioane de lei pentru „confidențialitatea” funcționarilor publici

Creat inițial pentru a proteja informațiile cu caracter secret sau personal, acest beneficiu s-a transformat, de-a lungul anilor, într-un privilegiu de masă, aplicat aproape uniform, fără o verificare reală a necesității. Practic, statul plătește sume consistente pentru „discreția” funcționarilor, indiferent de natura activității lor.

Cine primește spor pentru confidențialitate

Sporul este distribuit atât funcționarilor publici, cât și personalului contractual din instituții centrale și locale. Printre beneficiari se numără angajați ai ministerelor, ai autorităților centrale și chiar magistrați sau personal administrativ din instituții cheie precum Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Ministerul Justiției ori Curtea Constituțională a României (CCR).

Cât costă tăcerea la Consiliul Superior al Magistraturii

La CSM, sumele variază între câteva sute și peste două mii de lei, în funcție de funcție, grad și vechime:

• Președinte: între 2.023 și 2.394 lei

• Vicepreședinte: între 1.958 și 2.315 lei

• Membri aleși: până la 2.236 lei

• Membri de drept: între 656 și 696 lei

• Secretar general: până la 1.731 lei

• Directori și directori adjuncți: între 1.242 și 1.692 lei

Astfel, sporul reprezintă o suplimentare semnificativă a veniturilor lunare, în unele cazuri depășind chiar nivelul salariului mediu net din România.

Ministerul Justiției: sporuri de mii de lei pentru discreție

La Ministerul Justiției, cuantumurile sunt comparabile sau chiar mai mari:

• Consilier clasa 1A: 2.828 lei

• Director: 1.464 lei

• Secretar general: 1.246 lei

• Personal de specialitate juridică: aproximativ 1.437 lei

Aceste sume vin în completarea salariilor de bază, care sunt deja printre cele mai ridicate din aparatul administrativ.

Curtea Constituțională, în topul beneficiarilor

Nici CCR nu este ocolită de acest mecanism. Președinta instituției primește lunar un spor de 2.354 lei, la o indemnizație brută care depășește 47.000 lei. Judecătorii Curții pot încasa până la 2.263 lei suplimentar, iar personalul administrativ – între 1.400 și 1.700 lei, fără diferențiere clară între atribuțiile efectiv sensibile și cele strict logistice sau administrative.

O „majorare mascată” a salariilor

Specialiștii atrag atenția că, în lipsa unei delimitări clare între funcțiile care presupun lucrul cu informații clasificate și cele care implică activități banale, sporul de confidențialitate devine o formă de creștere ascunsă a salariilor bugetarilor.

Paradoxal, deși Guvernul a redus unele beneficii precum sporul pentru condiții vătămătoare, aceste bonusuri pentru „tăcere” au rămas neatacate de reformă și continuă să genereze presiune pe bugetul public.

Într-o perioadă în care contribuabilii resimt povara creșterii taxelor, iar Executivul cere austeritate, „sporurile pentru discreție” ridică serioase semne de întrebare asupra coerenței și echității sistemului de salarizare din sectorul public.