CCR sancționează Guvernul pentru abuz de putere: Angajarea răspunderii, transformată din instrument excepțional în regulă de guvernare
Curtea Constituțională a României (CCR) a pronunțat o decizie cu impact major asupra raporturilor dintre puterile statului, acuzând Guvernul că a utilizat în mod abuziv procedura angajării răspunderii, prevăzută de articolul 114 din Constituție. Judecătorii au constatat că executivul și-a asumat, în lipsa unei urgențe reale, un pachet legislativ complex, eludând dezbaterea parlamentară și golind de conținut rolul fundamental al Legislativului.
O procedură excepțională, folosită ca scurtătură politică
CCR a subliniat în motivare că angajarea răspunderii guvernamentale asupra unui proiect de lege are caracter excepțional și se justifică numai în situații de criză, când este nevoie de adoptarea rapidă a unor măsuri imposibil de realizat prin procesul legislativ obișnuit.
În cazul analizat – legea privind „eficientizarea activității autorităților administrative autonome”, care viza restructurarea ANRE, ASF și ANCOM – Curtea a constatat că nu exista niciun element de urgență. Actul normativ urma să intre în vigoare abia la 1 ianuarie 2026, ceea ce demonstra că guvernul ar fi putut utiliza oricând calea parlamentară obișnuită sau, la limită, ordonanța de urgență.
Cinci legi într-o singură zi: Parlamentul, redus la tăcere
Criticile Curții s-au concentrat și asupra manierei în care executivul a procedat: și-a angajat răspunderea nu pe o singură lege, ci pe cinci proiecte legislative simultan. O asemenea practică a exclus posibilitatea unei dezbateri autentice, lăsând Parlamentul fără capacitatea de a analiza, amenda sau respinge măsuri cu impact profund asupra unor instituții-cheie.
Judecătorii au reamintit că, potrivit articolului 61 din Constituție, Parlamentul este „unica autoritate legiuitoare a țării”, iar transformarea unei soluții de urgență într-o regulă de guvernare echivalează cu deturnarea rolului său constituțional.
Lipsa transparenței și erodarea dialogului democratic
CCR a atras atenția că asumarea răspunderii asupra unor pachete legislative ample suprimă etapele esențiale ale procesului democratic: dezbaterile în comisii, amendamentele opoziției, audierea instituțiilor vizate și votul parlamentar. Eliminarea acestor filtre afectează calitatea actului normativ și subminează încrederea cetățenilor în procesul democratic.
Criteriile stricte ale CCR pentru angajarea răspunderii
În motivare, judecătorii au reiterat jurisprudența constantă a Curții: procedura poate fi utilizată numai dacă sunt îndeplinite cumulativ trei condiții:
-
existența unei situații urgente și excepționale;
-
absența unor soluții legislative mai rapide;
-
asumarea răspunderii asupra unui singur proiect de lege, cu caracter unitar.
În speța de față, niciuna dintre aceste cerințe nu a fost respectată, ceea ce, potrivit Curții, transformă procedura într-un „instrument ocolitor” al controlului democratic.
Un precedent cu risc pentru echilibrul puterilor
Decizia CCR are implicații de anvergură pentru raporturile dintre Parlament și Guvern. Judecătorii au avertizat că folosirea angajării răspunderii în lipsa unei urgențe reale nu doar că încalcă litera Constituției, ci erodează principiul separației puterilor și afectează însăși arhitectura democratică a statului.
Verdictul reprezintă un semnal de alarmă: angajarea răspunderii nu poate fi transformată într-o normă de guvernare și nici într-o modalitate de a adopta legi controversate fără dezbatere. În absența respectării regulilor constituționale, avertizează CCR, riscul este crearea unui precedent periculos prin care executivul își extinde discreționar puterile în detrimentul Legislativului.
