Guvernul vrea „radiografia tensiunilor sociale”: Ministerul Muncii cere prefecturilor raportări urgente despre conflictele locale

Documentul, obținut de redacția Adevărul, este adresat Instituțiilor Prefectului din toate județele și insistă pe monitorizarea atentă a tensiunilor sociale care pot avea impact negativ asupra opiniei publice.

„Având în vedere rolul esențial al dialogului social în prevenirea și gestionarea situațiilor tensionate, cu potențial conflictual, precum și atribuțiile Ministerului în monitorizarea acestora la nivel teritorial, vă adresăm rugămintea de a ne transmite, în cel mai scurt timp posibil, situațiile conflictuale existente sau care ar putea apărea la nivelul județului, în măsura în care acestea pot genera un impact negativ”, se arată în document.

Pulsul societății, raportat la centru

Ministerul invocă nevoia de a preveni escaladarea tensiunilor sociale și de a încuraja un dialog social „orientat spre soluții”, dar momentul și tonul insistent al solicitării alimentează suspiciuni.

„Această solicitare are ca scop consolidarea coordonării interinstituționale, în vederea prevenirii escaladării unor astfel de situații, menținerii unui climat social stabil și promovării unui dialog social eficient, orientat spre soluții și o informare corectă”, se mai precizează în adresă.

După primirea circularei de la București, prefecturile au transmis mai departe solicitări explicite către organizațiile sindicale locale, cerându-le să raporteze situațiile tensionate sau preconflictuale până la data de 7 august 2025.

„Vă rugăm să ne transmiteți aceste date până la 07 august 2025”, se arată într-una dintre adresele semnate de reprezentanți ai Instituției Prefectului, trimise către sindicate.

Unde există tensiuni și ce generează nemulțumirea

Surse guvernamentale și sindicale confirmă că la nivel național există o acumulare vizibilă de tensiuni sociale, generate în special de măsuri economico-fiscale controversate, anunțate sau deja aplicate în 2025.

Printre principalele cauze ale nemulțumirii publice se numără:

• Scumpirea accelerată a produselor de bază și a serviciilor esențiale, inclusiv utilitățile.

• Majorarea taxelor și impozitelor, în contextul unui deficit bugetar în creștere.

• Reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar, inclusiv propuneri de diminuare a salariilor.

• Planurile de restructurare instituțională, care vizează comasări și disponibilizări.

• Modificările anunțate în sistemul de pensii speciale, cu impact major asupra categoriilor privilegiate, cum sunt magistrații și militarii.

În mod paradoxal, nemulțumirea nu se manifestă doar în rândul salariaților din sectorul public, ci și în mediul privat, unde inflația și incertitudinea fiscală au afectat atât angajații, cât și angajatorii.

Reacții și îngrijorări: supraveghere sau prevenție?

Deși, la nivel declarativ, autoritățile susțin că măsura este una „tehnică” și are rolul de a consolida dialogul social, tonul urgent și caracterul general al solicitării alimentează o altă interpretare: posibila încercare a Guvernului de a cartografia, controla sau chiar descuraja mișcările sociale într-un an cu miză politică ridicată.

Experți în politici publice atrag atenția asupra riscurilor de a transforma o practică democratică – dialogul social – într-un instrument de supraveghere politică indirectă.

„Dacă e vorba doar despre prevenție, atunci informațiile trebuie folosite transparent și exclusiv pentru dialog. Dar dacă se folosesc pentru a crea o hartă a nemulțumirii în scopuri politice sau represive, atunci avem o problemă serioasă de principii democratice”, avertizează un fost înalt funcționar guvernamental.

O țară în așteptarea unui val de proteste?

Pe fondul incertitudinii economice și al înăspririi politicilor fiscale, tot mai multe organizații sindicale își mobilizează membrii pentru proteste. În paralel, nemulțumirile spontane din rândul polițiștilor, profesorilor, medicilor sau angajaților din justiție se acutizează.

În acest context, solicitarea Ministerului Muncii pare mai degrabă o mișcare de anticipare a unui val de tensiuni sociale care ar putea afecta stabilitatea guvernului și cursul anului electoral 2025-2026.

Într-un climat social tensionat, demersul Ministerului Muncii de a cere o cartografiere rapidă a conflictelor sociale locale generează mai multe întrebări decât răspunsuri. Deși prezentată ca o inițiativă menită să sprijine dialogul și stabilitatea, solicitarea riscă să fie percepută drept o formă mascată de monitorizare a vocilor critice și de control politic asupra mișcărilor sociale. În lipsa unei transparențe totale privind scopul și utilizarea acestor informații, încrederea publicului și a sindicatelor rămâne serios afectată.