România riscă să-și scoată din circulație peste 3 milioane de autoturisme: Noile taxe de poluare, un pas spre „luxul” mobilității

România, printre „liderii” Europei în parcul auto învechit

Datele recente publicate de Eurostat arată o realitate îngrijorătoare: 36% dintre autoturismele înmatriculate în România au o vechime mai mare de 20 de ani, situând țara pe locul doi în Uniunea Europeană, după Estonia (36,3%). Alte țări est-europene cu procente ridicate sunt Finlanda (34,2%), Polonia (29,9%) și Portugalia (28,7%).

În schimb, în statele vestice, parcul auto este considerabil mai tânăr. Luxemburg conduce topul mașinilor noi (sub 2 ani vechime) cu 20,2%, urmat de Germania (15%), Suedia și Belgia (13,7%), Irlanda (12,8%) și Austria (12,6%).

Comisia Europeană cere eliminarea mașinilor vechi. România reacționează prima

Conform surselor guvernamentale, România este prima țară care a transpus deja în legislație solicitările Comisiei Europene privind înlocuirea accelerată a parcului auto învechit. Noua legislație introduce un sistem de taxare diferențiată a rovinietei, în funcție de norma de poluare, penalizând direct autoturismele Euro 3 și Euro 4, care domină în prezent șoselele.

Deși autoritățile nu au comunicat oficial cuantumul taxelor, surse din mediul fiscal vehiculează valori de ordinul miilor de lei anual pentru mașinile non-Euro, Euro 2 și Euro 3. În paralel, în lipsa unui mecanism eficient de subvenționare a tranziției către mașini mai noi sau nepoluante, povara se transferă direct asupra cetățenilor.

O țară săracă, cu pretenții occidentale: România, la coada Europei în motorizare

Contrar percepției despre un parc auto supraaglomerat, România are una dintre cele mai scăzute rate de motorizare din UE, cu circa 400 de autoturisme la 1.000 de locuitori. Prin comparație, Italia înregistrează 701, Luxemburg – 670, iar Estonia – 635.

În România, dieselul continuă să domine parcul auto, cu peste 50% din total, în ciuda trendului european de tranziție către surse alternative. În același timp, mașinile electrice reprezintă doar 2,3% din total, o pondere infimă în contextul ambițiilor climatice ale UE.

Tranziție lentă spre electromobilitate: electricele rămân de nișă

Eurostat arată că, la finalul anului 2024, în UE erau înmatriculate aproape 5,9 milioane de autoturisme electrice cu baterii, în creștere cu 32% față de anul precedent. Deși saltul este semnificativ, aceste vehicule reprezintă doar 2,3% din totalul flotei auto europene, iar adopția rămâne concentrată în țările vestice și nordice.

În România, din cele 151.105 autoturisme nou înmatriculate în 2024, doar 9.795 au fost electrice, în timp ce benzina a dominat piața (103.113 unități), urmată de hibride (47.943) și motorină (22.796). În comparație, Germania a înmatriculat 380.600 de autoturisme electrice, dintr-un total de 2,8 milioane.

RCA-ul și taxele pot împinge milioane de români în imposibilitate de mobilitate

Pe fondul acestor schimbări, costul deținerii unei mașini în România se apropie vertiginos de un prag prohibitiv pentru populația cu venituri medii sau reduse. După eliminarea plafonării RCA, prețurile asigurărilor au explodat, iar introducerea unor taxe noi pe criterii de poluare ar putea determina retragerea a peste 3 milioane de vehicule de pe șosele.

În absența unor politici sociale compensatorii – precum vouchere pentru achiziția de mașini nepoluante, reduceri fiscale sau transport public eficient – mobilitatea individuală riscă să devină un privilegiu al celor cu venituri peste medie.

România se află în fața unei decizii cruciale: va continua cu politici punitive asupra deținătorilor de mașini vechi, fără alternativă reală de tranziție, sau va alege un model de reformă echilibrată care să permită o mobilitate sustenabilă, dar și accesibilă? În joc nu e doar parcul auto, ci dreptul la mișcare al unei întregi populații.