Șefa CSM avertizează că independența magistraților „ține de bani” și respinge tăierile propuse de Guvern

Reacția vine în contextul în care premierul Ilie Bolojan a propus un proiect legislativ controversat ce prevede majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din venitul net realizat în activitate. Măsurile sunt justificate de Guvern prin nevoia de echitate și sustenabilitate bugetară, dar întâmpină o opoziție dură din partea corpului magistraților.

Într-un interviu acordat postului Digi24, șefa CSM a declarat că reforma, în forma propusă, este inacceptabilă și pune în pericol chiar esența independenței judecătorești.

„Independența Justiției ține de bani. O spune Curtea Constituțională, o spun organismele internaționale, o spun directivele europene. Un magistrat care nu are stabilitate financiară este vulnerabil în fața presiunilor și riscului de corupție. Asta nu e o teorie, e realitatea unui stat de drept”, a afirmat Elena Costache.

„11.000 de lei pensie? Da, este puțin”

Întrebată dacă pensia estimată pentru un magistrat – în jur de 11.000 de lei – este adecvată, Elena Costache a fost categorică:

„Da, este puțin. Trebuie să privim contextul: un judecător de Curte de Apel are un salariu net de aproximativ 20.000 de lei. Aplicând reducerea la 70%, vorbim de o pensie de 11.300 de lei. Și asta la 65 de ani, după o carieră marcată de incompatibilități stricte, responsabilități enorme și interdicții profesionale pe care alte categorii nu le au.”

Costache subliniază că profesia de magistrat este una „unică”, greu de comparat cu alte ocupații din sistemul public:

„Nu putem compara mere cu pere. Justiția nu este un serviciu obișnuit, este o putere în stat. Un magistrat nu poate profesa în paralel, nu poate avea venituri din consultanță, nu poate lucra în privat. Și atunci ce facem? Îi tratăm ca pe niște funcționari?”

Criza imaginii: „Suntem demonizați fără drept de apel”

În același interviu, Elena Costache a criticat virulent modul în care imaginea magistraților a fost deteriorată în ultimii ani, în special în contextul electoral.

„Imaginea negativă despre magistrați nu este întâmplătoare. Este rezultatul unei campanii sistematice de denigrare. În fiecare campanie electorală, frustrarea oamenilor este alimentată cu tema pensiilor noastre. Se uită contextul, se uită responsabilitatea, se uită tot. Și așa ajungem ținte ale urii publice.”

Întrebată dacă populația mai are încredere în Justiție, șefa CSM a răspuns că percepția publică este influențată de „denaturarea adevărului”, dar susține că încrederea reală nu a scăzut semnificativ.

Ofensivă retorică și amenințarea unui conflict constituțional

În ceea ce privește posibila adoptare a pachetului legislativ în forma actuală, CSM anunță deja că va contesta reformele la Curtea Constituțională, dacă este necesar.

„Trebuie venit cu alte propuneri. Dacă se insistă în această direcție, Curtea Constituțională poate deveni o soluție. Suntem pregătiți să apărăm independența Justiției cu toate mijloacele legale.”

Un alt moment tensionat al dezbaterii a fost generat de o declarație controversată a unui membru CSM care l-a comparat pe premier cu un „măcelar”. Costache a încercat să calmeze spiritele:

„A fost o comparație, nu o jignire. Nu obișnuim să etichetăm. Dar vrem să fim tratați cu respect, inclusiv în discursul public.”

Îndemn la reflecție: „Ce fel de Justiție vrem?”

În final, Elena Costache a făcut un apel la societate pentru o înțelegere mai profundă a rolului Justiției într-un stat democratic:

„Ce fel de Justiție vrem în România? Una aservită? Una vulnerabilă financiar? Dacă afectezi integritatea magistratului, afectezi dreptul cetățeanului la o judecată dreaptă. O Justiție sărăcită nu poate fi obiectivă, nu poate fi eficientă și nici nu poate garanta statul de drept.”

Declarațiile vin într-un moment critic, în care dialogul între cele trei puteri pare să se fi reluat timid, dar în care liniile de demarcație între Guvern și sistemul judiciar rămân profund tensionate.