Criză acută de personal în Poliția Română: O reformă a muncii suplimentare stârnește controverse și tensiuni în sistem

Această reconfigurare, implementată fără consolidarea resursei umane, a dus la acumularea unui volum considerabil de ore suplimentare care nu pot fi compensate în termenul legal de 90 de zile. În consecință, în structurile operative ale Poliției Române au apărut situații în care polițiștii au acumulat sute de ore suplimentare, iar compensarea acestora prin plata directă devine inevitabilă – o perspectivă costisitoare într-un climat bugetar restrictiv.

În loc să trateze cauzele reale ale crizei – lipsa acută de personal, suprasolicitarea angajaților și incapacitatea sistemului de a atrage noi candidați –, conducerea MAI a propus, în regim de transparență decizională, un nou proiect de ordin care reglementează în detaliu plata muncii suplimentare necompensate cu timp liber. Documentul vizează aplicarea articolului III, alineatul (46) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 156/2024, cu scopul declarat de a eficientiza utilizarea fondurilor publice.

Un mecanism birocratic pentru „descurajarea” plății muncii suplimentare

Proiectul de ordin al ministrului de Interne propune un mecanism complex și etapizat de avizare și aprobare a plăților pentru orele suplimentare, pe patru paliere administrative: ordonatori principali, secundari și terțiari de credite. În toate situațiile, plata acestor drepturi devine condiționată de aprobări succesive, într-un circuit birocratic menit, în realitate, să descurajeze solicitările de plată și să limiteze impactul financiar asupra bugetului.

Totodată, proiectul prevede reglementări distincte pentru:

• Personalul care a fost transferat, detașat sau ale cărui raporturi de serviciu au fost suspendate sau încetate înainte de acordarea timpului liber;

• Cazurile în care munca suplimentară a fost prestată la altă unitate decât cea în care activează în prezent polițistul sau militarul;

• Comunicarea obligațiilor de plată între unitățile cedente și cele cesionare în cazul detașărilor interne.

Sindicatul Europol: „O strategie de blocare a drepturilor legale”

Reprezentanții Sindicatului Europol critică dur inițiativa MAI, considerând-o o formă de „profesionalism managerial” orientată spre restricționarea drepturilor legale ale angajaților. Sindicaliștii susțin că întregul mecanism birocratic este conceput pentru a descuraja plata orelor suplimentare și pentru a transfera răspunderea de-a lungul unui lanț ierarhic complicat, în care responsabilitatea este diluată și drepturile angajaților sunt subminate.

În plus, în contextul în care autoritățile susțin că bugetul de stat trebuie să fie „eficientizat”, Sindicatul Europol atrage atenția că modificările de program impuse polițiștilor fără o suplimentare corespunzătoare a personalului generează, în mod paradoxal, cheltuieli și mai mari, întrucât orele suplimentare necompensate legal trebuie plătite cu majorări salariale.

O criză sistemică ignorată

Deficitul de personal din structurile operative ale Poliției Române reflectă o problemă sistemică ignorată de ani de zile. În lipsa unei strategii pe termen lung care să vizeze profesionalizarea, motivarea și recrutarea în sistem, măsuri punctuale și restrictive, precum cele propuse în noul proiect de ordin, riscă să adâncească tensiunile și să erodeze și mai mult încrederea în leadershipul MAI.

În concluzie, în loc să fie o soluție, această reformă birocratică pare a fi doar o manevră contabilă, cu scopul de a amâna asumarea reală a unui eșec managerial cronic. Iar nota de plată pentru această strategie o vor achita – și de această dată – angajații sistemului.