Washingtonul pregătește o reconfigurare strategică: Pentagonul va decide până în toamnă viitorul trupelor americane din Europa
Statele Unite se apropie de un moment de cotitură în ceea ce privește prezența militară externă, iar Europa se află în centrul acestei recalibrări strategice. Potrivit agenției France-Presse, Departamentul Apărării al SUA urmează să înainteze președintelui american, până în toamna acestui an, un set de recomandări privind viitoarea desfășurare a forțelor armate americane în afara granițelor. Decizia este așteptată cu maximă atenție la nivelul țărilor membre NATO, în special în Europa, unde se află în prezent peste 85.000 de militari americani.
Europa, în așteptare: retragerea pare inevitabilă, întrebarea este „când”, nu „dacă”
Liderii europeni, care și-au asumat recent angajamente suplimentare privind creșterea bugetelor de apărare, în urma presiunilor constante exercitate de administrația Trump, așteaptă acum un verdict strategic crucial. Potrivit Martăi Mucznik, analistă în cadrul International Crisis Group, „există toate motivele să luăm în calcul o retragere a SUA din Europa. Întrebarea reală nu este dacă se va produce, ci cât de rapid”.
Cel mai optimist scenariu prevede o reducere graduală de până la 20.000 de militari, ceea ce ar readuce prezența americană la nivelurile anterioare invaziei ruse din Ucraina, din februarie 2022. „Nu ar fi o catastrofă”, a comentat, sub acoperirea anonimatului, un diplomat european din cadrul NATO, făcând referire la capacitatea Europei de a absorbi acest recul prin investiții proprii în securitate.
Fără „surprize strategice”: Washingtonul dă asigurări privind coordonarea cu NATO
Chiar dacă intențiile concrete ale Pentagonului nu au fost comunicate oficial, mesajul transmis către aliați este unul de calmare și predictibilitate. Ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, a subliniat că „nu vor exista surprize” și că Statele Unite nu vor lăsa goluri în arhitectura de securitate europeană.
Această poziție este susținută și de reprezentanți ai Alianței Nord-Atlantice, care afirmă că există un nivel ridicat de coordonare transatlantică, în pofida incertitudinilor generate de contextul politic intern american și de revenirea lui Donald Trump în funcția de președinte.
Reorientare strategică spre Asia și autonomie defensivă europeană
Decizia de a revizui amplasarea forțelor americane nu este una surprinzătoare, ci reflectă o tendință strategică mai amplă, explică Ian Lesser, expert în securitate al German Marshall Fund, un think tank cu sediul la Bruxelles. Washingtonul încearcă, de mai mulți ani, să-și realinieze prioritățile geopolitice spre zona Indo-Pacific, iar o reducere a amprentei în Europa este considerată inevitabilă în acest context.
Tensiunile au fost alimentate și de declarațiile recente ale secretarului american al apărării, Pete Hegseth, care în luna februarie a declarat că europenii ar trebui să-și asume „responsabilitatea propriei securități convenționale”.
Un test pentru promisiunile europene: vor reuși țările NATO să compenseze?
Chiar dacă liderii europeni au promis investiții majore în apărare la summitul NATO de la Haga, realitatea este că aceste angajamente se vor traduce în capabilități militare concrete doar pe termen mediu și lung. Potrivit lui Ian Lesser, tocmai această decalare temporală creează îngrijorare: retragerile americane ar putea avea loc mai repede decât ritmul în care Europa își va construi capacități autonome de apărare.
Într-un climat global marcat de războiul din Ucraina, amenințări hibride, insecuritate energetică și instabilitate în vecinătatea estică a UE, orice decizie privind structura militară americană în Europa va avea implicații strategice profunde asupra arhitecturii de securitate euroatlantice.
