Indemnizația de hrană, restricționată prin lege: Doar pentru angajații din sectorul public cu venituri sub 6000 de lei net

Modificarea afectează inclusiv personalul din sistemul de învățământ de stat, unde indemnizația de hrană a fost până acum considerată o componentă constantă a veniturilor lunare, în special pentru funcțiile de bază.

Noua formulă legală: caracter social, plafon strict

Potrivit articolului XV din Legea 141/2025, modificările aduse Legii-cadru a salarizării unitare (Legea nr. 153/2017) sunt următoarele:

„Art. 18. — (1) Ordonatorii de credite acordă lunar, pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net inclusiv, o indemnizație de hrană de 347 lei lunar. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice.”

Această prevedere presupune o reconfigurare a logicii de acordare a indemnizației, care nu mai este un drept universal al angajaților bugetari, ci se transformă într-un beneficiu condiționat de nivelul de venit – o abordare cu caracter evident redistributiv.

Impact direct în educație: scăderea pragului subminează veniturile profesorilor

Sectorul educațional este printre cele mai afectate de această modificare, având în vedere că numeroși angajați depășesc pragul de 6.000 de lei net, mai ales în cazul profesorilor cu grad didactic I și vechime extinsă.

Conform Ordinului Ministerului Educației nr. 4.441 din 15 mai 2024, indemnizația de hrană pentru personalul din învățământ se stabilește în funcție de salariul net corespunzător funcției de bază. Astfel, noul prag va exclude o parte însemnată a cadrelor didactice, în special din marile centre universitare, reducând artificial venitul lunar agregat.

Lipsa de transparență în fundamentarea măsurii

În ciuda impactului larg, Ministerul Educației și Cercetării nu a publicat nicio analiză oficială privind justificarea acestei modificări, în afara declarațiilor publice ale ministrului Daniel David. Mai mult, o analiză de impact solicitată Institutului de Științe ale Educației a fost blocată de conducerea ministerului, sub pretextul necesității unui peer review, după ce concluziile contraziceau, pe baza datelor și studiilor, argumentele promovate de ministru.

Această decizie a ridicat semne de întrebare în rândul organizațiilor de profesori și al societății civile, care reclamă lipsa de transparență și excluderea dialogului public în procesul legislativ.

Reformă fiscal-bugetară sub presiune

Indemnizația de hrană a fost una dintre temele vizate în pachetul mai amplu de ajustări fiscale și restructurări bugetare promovate prin Legea 141/2025, supranumită informal „legea Bolojan”. Aceasta vizează o reconfigurare a rețelei școlare, reducerea numărului de funcții de conducere în sistemul public și reformarea sistemului de alocări bugetare.

Criticii legii acuză însă un caracter punitiv și regresiv al măsurilor, cu efecte directe asupra angajaților din servicii publice esențiale precum educația sau sănătatea.