Ministerul Educației, în contratimp: Are 15 zile să emită regulile pentru comasarea școlilor, potrivit Legii Bolojan

Ministerul Educației și Cercetării este obligat să elaboreze și să emită, până cel târziu la 9 august 2025, ordinul de ministru privind metodologia de reorganizare a rețelei școlare, conform Legii nr. 141/2025, cunoscută public drept Legea Bolojan. Actul normativ a fost publicat vineri seara în Monitorul Oficial și intră în vigoare cu un impact major asupra sistemului educațional, mai ales în contextul începerii noului an școlar la 8 septembrie 2025.

Iul 26, 2025 - 18:35
Ministerul Educației, în contratimp: Are 15 zile să emită regulile pentru comasarea școlilor, potrivit Legii Bolojan
Foto: Unsplash/ Imagine cu caracter ilustrativ

Legea prevede că, începând cu 1 septembrie 2025, intră în aplicare articolul 16 alineatul 1, care vizează restructurarea unităților de învățământ prin comasări, pe baza unor criterii stricte de eficiență, dimensionare și sustenabilitate.

Peste 900 de directori, afectați de reorganizare

Una dintre cele mai semnificative declarații oficiale în acest context a fost făcută de ministrul Educației, Daniel David, care a confirmat că, în urma comasărilor, „aproximativ 900 de directori vor fi eliberați din funcții”. Aceștia urmează să revină la catedră, întrucât „nu vor rămâne pe drumuri”, a precizat ministrul, în încercarea de a atenua reacțiile anticipate din sistemul educațional.

Criterii stricte pentru personalitatea juridică a școlilor

Potrivit noilor reglementări, o unitate de învățământ de stat va putea funcționa cu personalitate juridică doar dacă îndeplinește criterii minime de efectiv de elevi sau preșcolari, astfel:

  • 500 de elevi, pentru învățământul general;

  • 500 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari în total;

  • 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari;

  • 200 de antepreșcolari;

  • 300 de elevi în învățământul postliceal;

  • 50 de elevi sau preșcolari pentru învățământul special.

Excepții prevăzute de lege

Deși criteriile sunt ferme, legea introduce și o serie de excepții importante, în special pentru comunitățile vulnerabile sau pentru învățământul vocațional și confesional:

  • În localitățile unde nu există suficienți elevi, poate funcționa o singură unitate cu personalitate juridică.

  • Liceele cu profil pedagogic, artistic sau sportiv pot funcționa cu efective sub prag.

  • Școlile teologice (la solicitarea cultelor) și cele speciale (la cererea părinților) pot continua activitatea sub pragul standard.

  • Școlile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională sunt exceptate.

  • Autoritățile locale pot desființa structuri fără personalitate juridică, cu avizul inspectoratului școlar.

  • Pentru copiii din zone izolate, este garantat un orar adaptat pentru a permite accesul zilnic la școală.

  • În localitățile în care funcționează școli cu predare în limba română și în limbi ale minorităților naționale, legea prevede menținerea cel puțin a unei școli pentru fiecare limbă de predare, chiar și cu efective mai mici.

  • Școlile unice de gimnaziu sau liceu dintr-o localitate vor fi menținute, indiferent de numărul de elevi.

Un calendar strâns pentru o reformă ambițioasă

Ministerul Educației are la dispoziție 15 zile calendaristice pentru a finaliza metodologia de reorganizare, termen care curge de la data publicării legii în Monitorul Oficial. Asta înseamnă că documentul trebuie redactat, avizat și semnat până la 9 august 2025, cu doar o lună înainte de debutul noului an școlar.

Reforma propusă de Legea 141/2025 este una dintre cele mai ambițioase reorganizări instituționale din ultimele decenii în educația românească. Ea vizează eficientizarea rețelei școlare, reducerea risipei administrative și direcționarea resurselor către creșterea calității educației, dar stârnește deja îngrijorări în rândul comunităților locale, al cadrelor didactice și al organizațiilor de părinți.