România pregătește o armată mai flexibilă: voluntariat militar de patru luni și antrenamente pentru rezerviști, în fața noilor riscuri de securitate
Într-un peisaj internațional tot mai tensionat, marcat de conflicte prelungite și o reconfigurare a arhitecturii de securitate în Europa, România face pași concreți spre revizuirea legislației în domeniul apărării. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat că două proiecte-cheie se află în pregătire: modificarea legii apărării naționale și a legii privind pregătirea populației pentru apărare. Aceste inițiative vizează modernizarea mecanismelor prin care societatea civilă este integrată în sistemul de apărare națională.
Într-o declarație acordată miercuri unui post de televiziune, ministrul a subliniat că România trebuie să țină pasul cu trendurile din spațiul euroatlantic: „Tot mai multe state europene reanalizează modul în care își pregătesc populația pentru situații de criză militară. Nici România nu poate face excepție.”
Voluntariat militar de scurtă durată pentru tineri: o nouă opțiune de pregătire
Unul dintre cele mai notabile elemente ale reformei aflate în lucru este introducerea unei forme noi de voluntariat militar în termen, care va presupune sesiuni intensive de pregătire de patru luni. Această opțiune se va adresa, în principal, tinerilor care doresc să dobândească competențe militare de bază, fără a urma o carieră militară completă.
Ministrul Moșteanu a precizat că acest program este gândit ca o alternativă flexibilă și modernă, care să ofere un cadru organizat pentru familiarizarea populației cu conceptele esențiale de apărare, într-un context în care provocările de securitate nu mai sunt doar teoretice.
Rezerviștii, chemați din nou la exerciții: nevoia unei rezerve operaționale pregătite
În paralel, Armata Română intenționează să reactiveze pregătirea rezerviștilor prin convocări periodice la exerciții, consolidând astfel o rezervă operațională funcțională, capabilă să completeze rapid forțele active în caz de necesitate.
„Orice armată modernă are nevoie de un echilibru între militarii activi și o rezervă instruită. Nu e suficient să ai tehnică modernă sau parteneriate internaționale solide – trebuie să ai oameni pregătiți, antrenați, familiarizați cu procedurile de mobilizare și intervenție”, a argumentat Moșteanu.
Modelul nordic și tendințele europene influențează politica de apărare românească
Decizia autorităților române de a revizui legislația militară nu vine în vid. Țări precum Suedia, Norvegia, Lituania sau Germania au reluat sau extins, în ultimii ani, forme de serviciu militar obligatoriu sau voluntar, ca răspuns la deteriorarea climatului de securitate din proximitatea estică a Uniunii Europene și a NATO.
Pe fondul agresiunii ruse în Ucraina și a incertitudinilor geopolitice din Balcani, România – aflată pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice – este tot mai conștientă de necesitatea unei capacități de apărare cuprinzătoare, în care cetățeanul joacă un rol activ, nu doar simbolic.
Reforma, în consultare publică: nu se revine la recrutarea obligatorie
Potrivit oficialilor din Ministerul Apărării, nu se discută despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, ci despre crearea unor mecanisme voluntare și stimulative, menite să atragă segmentul tânăr al populației și să întărească capacitatea de reacție a statului român în situații de urgență sau conflict.
Ambele proiecte legislative vor intra în perioada următoare în procesul de consultare interinstituțională și publică, fiind așteptate contribuții atât din partea societății civile, cât și a experților în domeniul securității.
