Derapaj sau protecție democratică? Nicușor Dan invocă neclarități în legea împotriva extremismului

„Este o responsabilitate constituțională. În termen de 20 de zile, președintele trebuie să promulge o lege, să o trimită la CCR sau să o retrimită Parlamentului. În acest interval, am promulgat 40–50 de legi. Pe aceasta am decis să o supun controlului de constituționalitate”, a declarat Nicușor Dan, răspunzând criticilor privind implicarea sa directă în acest subiect.

Ambiguități periculoase: de la memorie istorică la potențial penal

În susținerea demersului său, președintele a invocat riscurile juridice generate de ambiguitățile din textul legislativ. Una dintre problemele semnalate vizează imposibilitatea de a distinge clar între manifestările de comemorare istorică și propaganda extremistă.

„Avem, de exemplu, o asociație în Făgăraș care promovează memoria rezistenței anticomuniste din munți. Unii dintre acei luptători au avut în trecut legături cu Mișcarea Legionară. Se pune întrebarea: acea asociație este sau nu legionară? Sau: dacă organizează un eveniment în memoria acestor oameni, riscă organizatorii o condamnare penală?”, a punctat președintele.

Nicușor Dan a subliniat că, deși susține ferm combaterea antisemitismului, rasismului și xenofobiei, acest obiectiv nu trebuie atins cu prețul restrângerii arbitrare a libertăților individuale:

„Legea trebuie să fie clară, să delimiteze fără echivoc ce constituie propagandă extremistă. În lipsa unor definiții precise, se creează un climat de nesiguranță juridică.”

Reacții dure din partea comunității evreiești și a inițiatorului legii

Sesizarea Curții Constituționale a provocat reacții critice în rândul comunității evreiești din România. Deputatul Silviu Vexler, inițiatorul legii și președinte al Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), a anunțat public că renunță la distincția Ordinul Național „Pentru Merit”, conferită anterior de statul român, acuzând un „gest politic periculos” din partea șefului statului.

„Este un pas înapoi într-un moment în care societatea românească ar trebui să condamne fără echivoc orice formă de extremism, negare a Holocaustului sau reabilitare a ideologiilor criminale din trecut”, a afirmat Vexler într-un comunicat.

Președintele cere reacție din partea justiției: „Unde sunt dosarele privind amenințările la adresa jurnaliștilor?”

În conferința de presă, președintele a făcut și un apel direct către autoritățile judiciare, cerând clarificări în privința pasivității față de amenințările la adresa presei și a spațiului public:

„Vreau să întreb Parchetul: ce s-a întâmplat cu sutele de amenințări pe care le-au primit jurnaliști la sfârșitul anului 2024? Ce s-a întâmplat cu amenințările care au apărut chiar după ce Legea domnului Vexler a fost introdusă în Parlament? Statul român trebuie să reacționeze ferm.”

Controversele legii: o miză de principiu între memorie și libertate

Legea contestată de președinte modifică OUG nr. 31/2002 și Legea nr. 157/2018 și urmărește întărirea sancțiunilor contra extremismului. Însă criticii – inclusiv organizații civice și specialiști în drept constituțional – semnalează următoarele vulnerabilități ale textului:

• incriminarea difuzării de materiale cu caracter extremist, inclusiv în spații private;

• lipsa unei autorități competente care să stabilească dacă o organizație are caracter fascist sau legionar;

• includerea în sfera penală a „cultului” unor persoane controversate, fără definirea termenului;

• riscul ca opere literare, istorice sau culturale să fie vizate de prevederile legii.

Un precedent constituțional de urmărit

Este pentru prima dată când o lege menită să combată extremismul este contestată la CCR nu pentru scopul său, ci pentru posibilele efecte neintenționate asupra drepturilor constituționale. Decizia Curții Constituționale, așteptată în perioada următoare, ar putea crea un precedent definitoriu pentru modul în care statul român gestionează raportul delicat dintre protejarea memoriei colective și garantarea libertăților fundamentale.