Un nou vizitator interstelar traversează Sistemul Solar: 3I/ATLAS, colosul înghețat din afara galaxiei noastre

La prima vedere, pare scenariul unei producții SF de categorie B: un colos înghețat, cu o vârstă de miliarde de ani, detectat de un telescop izolat, se apropie de noi cu o viteză greu de imaginat. Doar că de data aceasta, nu este ficțiune, ci realitate științifică. Astronomii au confirmat în iulie existența celui de-al treilea obiect interstelar cunoscut care traversează Sistemul Solar – 3I/ATLAS –, un corp masiv cu origini dincolo de granițele gravitaționale ale Soarelui nostru.

Iul 13, 2025 - 01:23
Un nou vizitator interstelar traversează Sistemul Solar: 3I/ATLAS, colosul înghețat din afara galaxiei noastre
Foto: 3I/ATLAS inset image Chris Schur, Image created in Canva by Daisy Dobrijevic)

O descoperire rară, la 675 de milioane de kilometri

Obiectul a fost observat pentru prima oară pe 1 iulie 2025, de către telescopul ATLAS amplasat în Río Hurtado, Chile. La momentul detectării, se afla la o distanță de peste 675 de milioane de kilometri, iar datele privind orbita sa au fost imediat analizate de astronomi din întreaga lume. Concluzia a fost clară: traiectoria este hiperbolică, un semn distinctiv că nu este legat gravitațional de Soare și că provine din spațiul interstelar.

Această orbită unică înseamnă că 3I/ATLAS nu va reveni niciodată în Sistemul Solar – se va apropia de Soare o singură dată, pentru ca apoi să fie respins, continuându-și călătoria prin galaxie.

Mai mare decât asteroidul care a contribuit la extincția dinozaurilor

Datele preliminare indică faptul că obiectul are un diametru de până la 20 de kilometri, depășind ca dimensiune celebrul asteroid Chicxulub, asociat cu dispariția dinozaurilor în urmă cu 66 de milioane de ani. Viteza de deplasare este la fel de impresionantă: peste 210.000 km/h, dublu față de cea a lui ‘Oumuamua, primul obiect interstelar confirmat, descoperit în 2017.

Inițial denumit A11pl3Z, corpul ceresc a fost redenumit oficial 3I/ATLAS (al treilea obiect interstelar identificat de omenire), iar comunitatea științifică îl monitorizează intens.

Un mesager înghețat din epoci stelare uitate

Astrofizicianul Alfredo Carpineti, cercetător stabilit la Londra, a explicat pentru IFLScience că 3I/ATLAS ar putea proveni dintr-o zonă periferică a Căii Lactee, cunoscută drept „disc gros” – o regiune în care predomină stelele vechi, aflate aproape de finalul ciclului lor de viață.

„Obiectul ar putea avea o vârstă de peste 7 miliarde de ani – cu mult mai vechi decât Sistemul Solar însuși, care s-a format acum aproximativ 4,6 miliarde de ani”, a declarat Carpineti. Această descoperire oferă astfel o fereastră rară către materialul primordial al galaxiei, posibil anterior chiar formării planetei Pământ.

Cometă, nu asteroid: compoziție de gheață și praf cosmic

Pe baza comportamentului său în apropierea Soarelui, cercetătorii au clasificat 3I/ATLAS ca fiind o cometă interstelară – un corp format preponderent din gheață, praf și roci primitive. Pe măsură ce se apropie de steaua noastră, temperaturile ridicate vor determina sublimarea gheții, proces care va forma o coamă strălucitoare și, eventual, o coadă de cometă vizibilă chiar și din telescoapele amatorilor, în anumite condiții.

Luminozitatea ridicată a obiectului sugerează că suprafața sa reflectă bine lumina solară – un contrast notabil față de Oumuamua, al cărui albedo era foarte scăzut, sugerând o compoziție mai densă, poate chiar metalică.

Există riscul unei coliziuni cu Pământul?

Răspunsul specialiștilor este categoric: nu. În ciuda dimensiunilor uriașe și a vitezei amețitoare, traiectoria calculată arată că 3I/ATLAS va rămâne la o distanță sigură față de planeta noastră. Apropierea maximă de Soare este estimată pentru sfârșitul lunii octombrie 2025, când va trece la aproximativ 210 milioane de kilometri de astrul central – o distanță inferioară orbitei planetei Marte, dar fără implicații periculoase pentru Terra.

Un laborator cosmic în mișcare

Pentru comunitatea științifică internațională, 3I/ATLAS reprezintă o oportunitate unică de a studia material din afara Sistemului Solar, care nu a fost influențat de interacțiuni gravitaționale locale sau de radiația solară de-a lungul miliardelor de ani. Observațiile din lunile următoare vor contribui la înțelegerea compoziției cometelor interstelare și a mecanismelor prin care aceste „călătoare stelare” ajung, uneori, să intersecteze sistemele planetare.

Departe de a fi un pericol, 3I/ATLAS este, mai degrabă, un martor tăcut al formării galaxiilor, o relicvă a începuturilor cosmice. Și, pentru o scurtă perioadă, trece prin vecinătatea noastră, oferind ocazia unică de a privi – la propriu – către originile îndepărtate ale Universului.