BNR lansează un amplu proiect de cercetare privind avuția și consumul gospodăriilor din România, în contextul aderării la OCDE
Banca Națională a României (BNR) a demarat un proiect de cercetare statistică de anvergură, cu un buget de 6 milioane de lei, menit să investigheze în profunzime nivelul de avuție, modalitățile de finanțare și comportamentele de consum ale gospodăriilor românești. Acest demers se aliniază unui program european coordonat de Banca Centrală Europeană (BCE) și constituie un pas esențial în procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
O radiografie detaliată a avuției populației
Proiectul, care va fi desfășurat pe o perioadă de trei ani, urmărește colectarea unor date esențiale pentru formularea de politici economice bazate pe realități sociale și financiare concrete. Potrivit documentației publicate în platforma de achiziții publice (SICAP), inițiativa răspunde recomandărilor Comitetului de Statistică și Guvernanță al OCDE, în cadrul procesului de evaluare a candidaturii României.
Datele vor fi preluate prin intermediul Household Finance and Consumption Survey (HFCS), un sondaj european realizat o dată la trei ani, care vizează obținerea unui tablou fidel al distribuției bogăției, accesului la credit și structurii de consum a populației.
Interviuri extinse în locuințele românilor
Metodologia de colectare implică interviuri față în față cu un eșantion de 12.000 de gospodării, suplimentat de o rezervă de 6.200. Persoanele selectate vor fi intervievate în propriile locuințe de către operatori specializați, pentru o durată estimată între 45 și 90 de minute, în funcție de complexitatea gospodăriei.
Locuințele vor fi evaluate și clasificate în funcție de amplasare (centrul orașului, periferie urbană, rural sau zone izolate) și nivel de trai (lux, mediu, modest, foarte scăzut), pe baza unor criterii precum finisaje, dimensiunea și structura clădirii, suprafața terenului și racordarea la utilități.
Faze clare și obiective riguroase
Cercetarea statistică se va derula în trei etape majore:
-
Pregătirea tehnică (octombrie 2025 – februarie 2026):
Se vor dezvolta chestionarele, platformele informatice pentru procesarea și transmiterea datelor, iar operatorii vor fi recrutați și instruiți în detaliu. -
Colectarea datelor (martie – decembrie 2026):
Operatorii vor contacta gospodăriile selectate, vor furniza materiale informative, vor obține consimțământul și vor realiza interviurile, concentrându-se asupra persoanei desemnate drept „financially knowledgeable person” (FKP) – adică cel mai informat membru al familiei în privința finanțelor.Paradatele – informații auxiliare privind contextul interviului (ex: prezența altor persoane, nivelul de încredere al respondentului) – vor fi colectate simultan, pentru a calibra acuratețea datelor.
-
Etapa post-colectare (până la 17 luni):
În această fază, datele vor fi validate, completate cu surse administrative (dacă este cazul) și analizate cu ajutorul unor instrumente informatice, precum Python. Prestatorul va asista BNR și în redactarea fișierelor finale ce vor fi transmise BCE.
Un eșantion reprezentativ și o abordare standardizată
Selecția eșantionului va fi realizată de Institutul Național de Statistică (INS), în primul trimestru din 2026. Aceasta va respecta principii riguroase de reprezentativitate geografică și socio-economică. Datele obținute vor permite BNR să construiască indicatori cheie privind distribuția avuției și inegalitățile economice.
Control strict al calității și protecției datelor
Pentru a garanta rigurozitatea cercetării, BNR va superviza întregul proces de teren, va furniza feedback în timp real și va putea solicita revalidarea unor seturi de date. De asemenea, prestatorul va trebui să implementeze măsuri tehnice și organizatorice solide de securitate a datelor, inclusiv desemnarea unui responsabil cu protecția datelor și efectuarea periodică de teste de recuperare a informațiilor.
Implicații pentru politici publice și integrare europeană
Această cercetare este deosebit de importantă într-un context în care România se confruntă cu decalaje semnificative privind distribuția avuției și accesul la resurse financiare. Rezultatele vor contribui nu doar la elaborarea unor politici economice și fiscale mai echitabile, ci și la fundamentarea cererii de aderare la OCDE, organizație ce pune accent major pe guvernanță și transparență statistică.
Totodată, integrarea României în circuitul HFCS al BCE va permite comparabilitatea datelor cu cele din alte state europene, asigurând astfel o evaluare obiectivă a nivelului de trai și a sustenabilității economice a gospodăriilor românești.
