Geoffrey Hinton, „Nașul Inteligenței Artificiale”: AI-ul va înlocui munca intelectuală de rutină și va provoca o criză globală a locurilor de muncă

Geoffrey Hinton, reputat cercetător în domeniul inteligenței artificiale și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2024, avertizează că valul automatizării bazate pe AI ar putea transforma radical piața muncii, eliminând o mare parte din joburile de birou și reducând drastic necesarul de personal în multe industrii. Într-un interviu acordat recent podcastului „Diary of a CEO”, Hinton a tras un semnal de alarmă privind impactul social și economic al dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale generative.

Iul 5, 2025 - 19:04
Geoffrey Hinton, „Nașul Inteligenței Artificiale”: AI-ul va înlocui munca intelectuală de rutină și va provoca o criză globală a locurilor de muncă
Foto: Tomislav Jakupec

Inteligența Artificială – catalizator al unei revoluții industriale tăcute

Hinton, profesor emerit la Universitatea din Toronto și unul dintre pionierii rețelelor neuronale moderne, susține că multe dintre sarcinile intelectuale repetitive vor fi preluate complet de AI, cu consecințe directe asupra angajabilității în rândul populației cu pregătire medie. El prevede un scenariu în care „un om și un asistent AI” vor putea realiza activitățile a zece persoane, eficientizând procesele dar reducând masiv nevoia de personal.

„Cred că, în cazul muncii intelectuale de rutină, AI-ul îi va înlocui pur și simplu pe toți”, afirmă Hinton, adăugând că acest proces nu va fi neapărat o eliminare completă a oamenilor din ecuație, ci o reconversie forțată într-o formulă mai compactă, mai tehnologică și, în final, mai impersonală.

Call centerele și birourile, printre primele victime

Un exemplu elocvent adus de Hinton este industria call centerelor, despre care afirmă că este deja într-un pericol iminent. „Dacă aș lucra într-un call center, aș fi îngrozit”, mărturisește cercetătorul, subliniind că sistemele de conversație automatizate bazate pe AI devin tot mai sofisticate, eliminând nevoia de operatori umani.

În schimb, activitățile care implică manipulare fizică, precum cele din domeniul instalațiilor sanitare, construcțiilor sau reparațiilor, rămân momentan mai puțin vulnerabile. „Cred că va mai dura mult până când AI-ul va fi la fel de bun în manipularea fizică. Așa că, o alegere sigură ar fi să devii instalator”, a spus Hinton, subliniind ironiile unei piețe a muncii în care meseriile clasice ar putea deveni, paradoxal, bastioane de stabilitate.

Elitele, singurii protejați?

Hinton demontează și un alt mit frecvent vehiculat: acela că AI-ul va crea un volum echivalent sau superior de noi locuri de muncă. Din contră, el susține că doar cei cu înaltă calificare vor reuși să-și păstreze relevanța profesională în fața valului de automatizare.

„Va trebui să fii extrem de calificat ca să ai un job pe care AI-ul să nu-l poată face”, avertizează cercetătorul, lăsând să se înțeleagă că societățile care nu reușesc să asigure reconversia profesională rapidă pentru o populație largă riscă să se confrunte cu o criză structurală a pieței muncii.

Efectele deja se resimt: angajările scad, concedierile cresc

Predicțiile lui Hinton nu sunt doar teoretice. Date recente arată că impactul AI-ului începe deja să se reflecte în deciziile marilor companii. Un raport publicat de firma de capital de risc SignalFire arată că giganții tech, precum Google și Meta, au redus dramatic angajările de absolvenți: în 2024, doar 7% dintre noii angajați provin direct de pe băncile facultăților, față de 32% în 2023.

Tendința se extinde și în afara sectorului tehnologic. În martie 2024, Morgan Stanley a concediat 2.000 de angajați, o parte dintre aceștia urmând să fie înlocuiți cu sisteme de inteligență artificială, potrivit informațiilor obținute de Reuters. Alte bănci mari, precum JPMorgan și Citigroup, sunt vizate într-un raport al Bloomberg Intelligence care estimează peste 200.000 de concedieri în următorii cinci ani, tocmai pe fondul digitalizării accelerate.

Un viitor incert și un apel la prudență

Hinton nu îndeamnă la stoparea progresului tehnologic, dar face apel la o regândire profundă a modului în care societățile se pregătesc pentru impactul social al AI-ului. Fără intervenții strategice, spune el, riscul nu este doar economic, ci și societal: o polarizare accentuată între o elită ultracalificată și o masă de oameni lăsați în afara sistemului economic activ.

Pe măsură ce inteligența artificială își extinde influența, mesajul lui Hinton devine tot mai greu de ignorat: nu toate locurile de muncă sunt egale în fața algoritmilor.