Tanczos Barna propune reformarea sistemului de pensii și sănătate: „Pensiile trebuie să reflecte contribuția, iar beneficiile sociale nu pot fi susținute la infinit fără echilibru”

Fostul ministru al Finanțelor și actual vicepremier, Tanczos Barna, a relansat în spațiul public o temă sensibilă: echitatea în sistemul public de pensii și sustenabilitatea sistemului de sănătate. Într-o declarație acordată sâmbătă la Prima TV, liderul UDMR a subliniat importanța revenirii la principiul contributivității și susține că, în viitor, toate pensiile – indiferent de valoare – ar trebui să fie supuse contribuției pentru asigurările sociale de sănătate (CASS).

Iul 5, 2025 - 15:39
Tanczos Barna propune reformarea sistemului de pensii și sănătate: „Pensiile trebuie să reflecte contribuția, iar beneficiile sociale nu pot fi susținute la infinit fără echilibru”
Foto: Guvernul României

„Sistemul actual are zece milioane de excepții și doar șase milioane de contribuabili. Așa nu se poate construi un model funcțional. Mergem din deficit în deficit”, a avertizat Tanczos.

Contributivitate, nu excepții

Barna a susținut că pensiile bazate pe contributivitate sunt rezultatul direct al nivelului salariilor și al duratei în care angajații au cotizat la bugetul de pensii. În opinia sa, acest principiu este corect și reflectă fidel ierarhiile salariale și pozițiile sociale ale beneficiarilor:

„Pensiile contributive nu sunt nici mari, nici mici. Ele oglindesc exact contribuția persoanei pe parcursul vieții active. Ceea ce este, într-adevăr, discutabil sunt pensiile acordate pe alte principii, care nu respectă această logică și care, în multe cazuri, sunt nejustificat de mari.”

Fostul ministru a atras atenția și asupra dezechilibrelor create de numeroasele scutiri de la plata CASS, considerând că aceste excepții afectează serios sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate. Totuși, a admis că, în prezent, pensionarii cu venituri mici nu ar trebui împovărați suplimentar.

„Cei care au pensii sub 3.000 de lei nu trebuie taxați acum. Dar în cazul celor cu pensii de peste acest prag, o contribuție minimă, simbolică – 50 de lei pentru o pensie de 3.500 – este rezonabilă. Trebuie să începem să schimbăm mentalitatea: dacă primești un venit, trebuie să contribui proporțional și la sistemul public de servicii.”

„Pe viitor, toți vor trebui să contribuie”

Vicepremierul a susținut că direcția pe termen lung trebuie să fie una clară: orice venit, inclusiv pensia, va trebui să genereze obligația de a contribui la sistemul de sănătate. Chiar dacă acest principiu nu poate fi aplicat „astăzi”, Tanczos consideră că viitoarele reforme trebuie să urmărească eliminarea excepțiilor și construirea unui sistem echitabil, bazat pe o relație clară între contribuție și beneficiu.

Despre pensiile speciale: impozitare și contribuții

În privința pensiilor speciale – o temă care generează tensiuni constante în societate – Tanczos Barna a fost tranșant: aceste venituri trebuie supuse unei duble contribuții. El propune o taxare de cel puțin 20%, împărțită între un impozit clasic de 10% și un procent similar pentru contribuția la sănătate (CASS).

„Este o chestiune de echitate și solidaritate. Cei care beneficiază de pensii speciale trebuie să contribuie, în mod proporțional cu veniturile lor, la susținerea sistemului. Nu putem continua cu privilegii nejustificate într-o economie care trebuie să funcționeze în limite bugetare reale.”

Un mesaj de guvernare: echitate și sustenabilitate

Tanczos Barna a încadrat aceste propuneri într-un mesaj politic mai amplu, susținând că formațiunea din care face parte – UDMR – a rămas la guvernare tocmai pentru a susține „decizii echitabile, juste și corecte”. Reformarea sistemului de asigurări și reechilibrarea bugetelor publice sunt, în opinia sa, priorități pe termen lung care trebuie asumate curajos, indiferent de sensibilitatea subiectelor.

Declarațiile sale vin într-un context tensionat, marcat de presiuni bugetare și de discuții aprinse privind plafonarea cheltuielilor statului. Propunerile privind taxarea pensiilor mai mari sau a celor speciale, precum și ideea extinderii contribuțiilor pentru CASS la toate categoriile sociale, vor inflama cu siguranță dezbaterea publică, dar pun în discuție una dintre marile dileme ale statului român post-comunist: poate fi menținut un sistem social fără o reformă profundă a principiului de echitate?