Premierul sub lupă: Sindicatul angajaților guvernamentali îl acuză pe Ilie Bolojan de dublu standard în politica anti-sinecuri
Premierul Ilie Bolojan se află în centrul unei controverse iscate de Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului, care îl acuză de dublu standard și ipocrizie în discursul despre eliminarea sinecurilor din sistemul bugetar. Potrivit unui comunicat oficial al organizației sindicale, în perioada în care Bolojan a fost secretar general al Guvernului condus de Călin Popescu-Tăriceanu, ar fi încasat aproape 74.000 de lei din indemnizații aferente participării în cadrul Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări al EximBank – același for pe care, în 2024, l-a supus primelor măsuri de austeritate.

O indemnizație cât 71 de salarii medii
Conform sindicaliștilor, în anul 2007, Ilie Bolojan a beneficiat de venituri de 73.935 de lei ca membru în comitetul menționat, în contextul în care salariul mediu net lunar în România era, la acel moment, de 1.042 de lei. Astfel, suma reprezintă echivalentul a 71 de salarii medii lunare – „un venit considerabil”, notează comunicatul, „care se încadrează perfect în definiția unei sinecuri”.
Numirea lui Bolojan în acest comitet a venit automat, ca urmare a preluării funcției de secretar general al Guvernului în aprilie 2007, transferul fiind făcut de la Prefectura Bihor. Funcția i-a fost atribuită prin Hotărârea de Guvern nr. 534/2007, care reglementa componența și atribuțiile Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări din cadrul EximBank – instituție strategică a statului român pentru finanțarea exporturilor și susținerea companiilor autohtone.
Sindicatul: „Discursul premierului, în contradicție cu propriul trecut”
Criticile sindicaliștilor vizează faptul că premierul, în prezent șef al executivului și al funcției publice din România, promovează o retorică dură împotriva angajaților bugetari, acuzându-i că „nu produc nimic” și justificând astfel măsuri de austeritate și restructurări masive. „Acest tip de discurs, în contrast cu trecutul personal al domniei-sale, alimentează acuzațiile de dublu standard și ridică întrebări privind autenticitatea reformelor promovate sub pretextul eliminării sinecurilor”, se arată în comunicat.
Angajații din aparatul guvernamental invocă o „discrepanță flagrantă între retorica actuală și trecutul profesional” al premierului. Ei cer ca moralitatea și transparența cerute altora să fie aplicate și în evaluarea propriei cariere. „Într-un stat democratic, integritatea nu se măsoară doar prin sancționarea altora, ci și prin asumarea propriului trecut”, mai subliniază sindicatul.
Reformă în oglindă: Comitetul EximBank, redus de la 17 la 5 membri
Pe 27 iunie, guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat o hotărâre prin care a redus drastic structura Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări: numărul membrilor a fost diminuat de la 17 la 5, iar indemnizațiile lunare au fost reduse de la 20% la 5% din salariul președintelui Exim Banca Românească. Mai mult, președintele acestei instituții nu va mai fi remunerat pentru participarea la lucrările comitetului.
Premierul a justificat decizia prin nevoia de a reduce „cheltuielile inutile ale statului”, precizând că a identificat „sinecuri” în numeroase comitete și comisii guvernamentale. În conferința de presă de vineri, după ședința de Guvern, Bolojan a declarat: „Am început cu această structură care ține direct de Guvernul României – un comitet cu 17 membri, care încasau 4.000 de euro net pe lună pentru două sau trei ședințe. Acum sunt cinci membri, care vor primi circa 1.000 de euro.”
Vicepremierul Neacșu, beneficiarul unui sistem privilegiat
Printre beneficiarii acestui tip de remunerație s-a numărat recent și vicepremierul Marian Neacșu (PSD), care a încasat anul trecut peste 257.000 de lei (aproximativ 52.000 de euro) ca membru al aceluiași comitet din cadrul EximBank. Potrivit portalului Economedia, comitetul respectiv se reunește, conform regulilor, doar de două ori pe lună.
Între reformă și responsabilitate
Controversa declanșată de sindicatul angajaților guvernamentali readuce în atenție una dintre cele mai sensibile teme ale reformei statului român: integritatea în funcția publică și consecvența între trecut și prezent. În timp ce Guvernul promovează un program agresiv de reducere a cheltuielilor și eliminare a sinecurilor, acuzele de dublu standard la adresa premierului ridică întrebări legitime despre coerența și autenticitatea acestor reforme.
Pentru mulți observatori, cazul Comitetului EximBank devine astfel simbolic: o oglindă în care reformatorii de azi sunt invitați să își privească propriile biografii.