Evaziune fiscală masivă și corupție sistemică în vămi: Avertismentul exploziv al unui grup de angajați vamali
Un nou val de acuzații grave zguduie Autoritatea Vamală Română, lansate chiar din interiorul instituției. Sub semnătura unui grup de avertizori de integritate auto-intitulat „Grupul vameșilor care s-au săturat”, a fost transmis un semnal de alarmă privind o rețea extinsă de corupție, trafic de influență și evaziune fiscală sistemică în patru dintre cele mai importante puncte vamale ale țării: Constanța, Prahova, Cluj și Bihor.
Potrivit unei scrisori obținute de G4Media, aceste direcții vamale au devenit adevărate epicentre ale ilegalității, contribuind anual la un prejudiciu estimat la peste 5 miliarde de lei la bugetul de stat. Autorii acuză complicități directe între funcționari vamali și rețele infracționale transfrontaliere, protejate prin mecanisme sofisticate și ramificate de fraudă.
Vama Constanța, în centrul unei rețele de „albire” a carburanților rusești
Cele mai grave acuzații vizează Vama Constanța, unde ar exista o toleranță sistematică față de companii-fantomă, cu acționariat românesc și străin, în special italian, acuzate că ar derula afaceri ilegale cu carburanți și alte mărfuri sensibile. Aceste firme ar beneficia de acces la date confidențiale, sprijin în diminuarea controalelor vamale și utilizarea neîntreruptă a infrastructurii de stocare din cadrul Oil Terminal Constanța.
Mai mult, avertizorii susțin că în ultimii ani, prin aceleași canale și metode utilizate anterior în cazul containerelor cu marfă iraniană, au fost introduse în România transporturi de motorină de origine rusească, supusă embargoului internațional. Carburanții ar fi fost „albiți” prin transbordări în apele internaționale sau în porturi intermediare precum cele din Turcia și Egipt, iar apoi importați cu documente falsificate, acceptate cu sprijinul autorităților vamale.
Motorina astfel „legalizată” ar fi fost amestecată cu carburanți proveniți din surse licite pentru a păcăli controalele de origine și calitate impuse la nivelul Uniunii Europene, fiind direcționată ulterior către punctele vamale din Prahova, Cluj și Bihor.
Rețele de companii-fantomă, TVA neplătit și complicități locale
Potrivit documentului semnat de grupul de avertizori, o parte semnificativă din motorina astfel introdusă în țară este gestionată de rețele evazioniste autohtone, formate din companii de tip fantomă, unele cu acționariat străin, altele administrate prin intermediul așa-numiților „săgeți” — persoane interpuse fără putere reală de decizie, folosite ca paravan.
Combustibilul ar fi plasat pe piața internă fără plata TVA, iar întreaga operațiune s-ar derula sub protecția constantă a funcționarilor vamali din cele patru direcții acuzate.
Cisterne „goale” în acte, pline în realitate
Un alt mecanism de fraudare a statului, descris în detaliu de avertizori, vizează transporturile fictive cu destinația Ucraina. Zeci, poate sute de cisterne ar fi declarate oficial ca fiind goale la ieșirea din țară, dar s-ar întoarce lunar pline cu motorină achiziționată din Ucraina, fără ca marfa să fie declarată, controlată sau taxată la intrarea în România.
Acest tip de fraudă este posibil, spun semnatarii, cu sprijinul „mafiei din vamă”, care asigură un flux constant de intrări ilegale, fără nicio urmă în evidențele oficiale.
Ministerul Finanțelor reacționează: Corpul de Control, trimis la Constanța
Ca răspuns la aceste acuzații grave, Ministerul Finanțelor a anunțat trimiterea Corpului de Control la Vama Constanța, în contextul mai multor sesizări recente privind blocaje nejustificate în procesul de vămuire a mărfurilor, dar și suspiciuni legate de conduita funcționarilor vamali.
„Situația semnalată afectează direct mediul de afaceri, generând costuri suplimentare și perturbând lanțurile de aprovizionare. Este inacceptabilă și contravine principiilor de transparență, legalitate și eficiență pe care Ministerul Finanțelor le promovează”, se arată într-un comunicat oficial.
O radiografie a unui sistem bolnav
Acuzațiile lansate de „Grupul vameșilor care s-au săturat” scot la iveală dimensiunea reală a corupției sistemice din vămi, acolo unde autoritatea statului este deturnată pentru a proteja interese infracționale. Dacă prejudiciul estimat de avertizori este confirmat, ne aflăm în fața unuia dintre cele mai mari cazuri de evaziune fiscală din România postdecembristă.
Investigațiile promise de autorități și eventualele anchete penale care ar putea urma vor arăta dacă statul român are voința și capacitatea de a-și curăța propriile structuri și de a proteja, în mod real, bugetul public. Până atunci, rămâne o întrebare apăsătoare: cine păzește vămile României, când vameșii trag primul semnal de alarmă?
