Magistrații, în defensivă: Pensii speciale, sporuri și presiuni asupra Guvernului în fața măsurilor de austeritate
Sistemul judiciar din România traversează o perioadă tensionată, pe fondul intențiilor Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan de a impune măsuri de austeritate menite să reducă deficitul bugetar. Una dintre țintele vizate: sporurile și beneficiile privilegiate de care se bucură magistrații, atât în activitate, cât și după pensionare.

Deși executivul a anunțat o revizuire generală a cheltuielilor publice, reacția corpului magistraților a fost una promptă și strategică. Potrivit unor surse judiciare citate de Presshub, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au propus o formă inedită de presiune asupra Guvernului: colectarea la nivel național a cererilor de pensionare din partea tuturor magistraților eligibili și transmiterea lor centralizată către Palatul Victoria. Scopul? Amenințarea cu blocarea sistemului judiciar în cazul eliminării anumitor sporuri.
O „armă administrativă” împotriva austerității
Aceste cereri de retragere din activitate, care nu ar urma să fie puse imediat în aplicare, funcționează ca un instrument de șantaj instituțional, menit să creeze presiune politică și să descurajeze modificările propuse. Concret, se intenționează construirea unui scenariu în care Guvernul să perceapă un pericol iminent: o eventuală golire masivă a instanțelor și parchetelor de personal calificat, într-un moment în care oricum resursa umană din sistem este fragilă și greu de suplinit.
Deși aceste notificări de pensionare ar fi „fictive” în esență, ele ar putea servi drept pârghie de negociere într-un conflict latent între Justiție și Executiv, în contextul în care reformele bugetare ating un segment socio-profesional extrem de sensibil și cu o influență publică majoră.
Pensii speciale de peste 25.000 lei pe lună
Potrivit datelor oficiale pentru luna iunie, 5.680 de foști magistrați au beneficiat de pensii speciale în valoare medie de peste 25.200 de lei lunar. Dintre aceștia, mai bine de 3.000 nu au contribuit deloc la sistemul public de pensii, beneficiind exclusiv de regimul privilegiat conferit prin legi speciale.
În comparație, pensia medie în sistemul public, bazată pe contributivitate, este de aproximativ 7.500 de lei. Această discrepanță presupune că, pentru fiecare beneficiar al pensiei speciale, statul plătește suplimentar din bugetul public circa 22.000 de lei lunar, sumă suportată din taxele tuturor contribuabililor.
Nemulțumiri legate de direcția reformei
Deși se aștepta ca reforma să înceapă cu eliminarea unor diurne și sporuri privilegiate acordate anumitor șefi din sistemul judiciar sau din cadrul Inspecției Judiciare, acest lucru nu s-a întâmplat, alimentând și mai mult nemulțumirea magistraților. În acest context, strategia colectivă a cererilor de pensionare pare a fi o reacție organizată menită să blocheze inițiativa guvernamentală.
Totodată, rămâne de văzut în ce măsură Executivul va avea voința politică de a confrunta un sistem care, de-a lungul anilor, și-a consolidat poziția prin legi favorabile și practici administrative greu de reformat.
Un test de voință între două puteri ale statului
Conflictul deschis între Guvern și sistemul judiciar devine astfel un test de rezistență între puterea executivă și cea judecătorească, cu implicații majore asupra echilibrului instituțional, alocării bugetare și percepției publice despre echitate socială.
În contextul unei crize bugetare iminente și al presiunilor pentru reforme fiscale, capacitatea statului de a limita privilegiile nejustificate și de a reforma în profunzime aparatul public va depinde nu doar de cifre, ci și de curajul de a înfrunta elite instituționalizate. Iar cazul magistraților se anunță ca fiind emblematic pentru acest proces.