Kremlinul exclude calea diplomatică în Ucraina, în timp ce lansează cel mai mare atac cu drone de la începutul războiului
Războiul din Ucraina pare tot mai departe de o soluţie negociată, după ce Kremlinul a anunţat oficial că obiectivele sale nu mai pot fi atinse prin mijloace diplomatice. Anunţul vine la doar câteva ore după un atac aerian masiv asupra teritoriului ucrainean — cel mai amplu de la începutul invaziei pe scară largă în februarie 2022 — şi pe fondul stagnării evidente a eforturilor internaţionale de mediere.
Vineri dimineaţă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „în prezent, nu este posibil ca Rusia să-şi atingă obiectivele în Ucraina pe cale diplomatică”, reiterând că operaţiunile militare vor continua „atât timp cât condiţiile impuse Ucrainei nu sunt acceptate”. Printre aceste condiţii se numără cedarea celor patru regiuni ocupate de forţele ruse, recunoaşterea anexării Crimeei şi abandonarea oricăror demersuri de aderare la NATO — cerinţe considerate inacceptabile de Kiev.
Impas diplomatic şi un apel eşuat Trump–Putin
Această escaladare verbală survine la o zi după o convorbire telefonică fără rezultat între Vladimir Putin şi preşedintele american Donald Trump, în care liderul de la Moscova ar fi reafirmat inflexibilitatea poziţiei sale. Ulterior, preşedintele SUA a avut o discuţie şi cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski, dar fără a anunţa progrese în privinţa medierii conflictului.
„Nu am făcut niciun progres cu el”, a recunoscut Trump, referindu-se la discuţia cu Putin. De altfel, deşi negocierile ruso-ucrainene reluate timid în luna mai păreau să ofere o fereastră de oportunitate, o a treia rundă nu a mai fost anunţată, iar ultimele întâlniri – precum cea din Turcia – s-au încheiat fără rezultate notabile.
Atac aerian fără precedent: 550 de proiectile, zeci de incendii
În paralel cu blocajul diplomatic, Rusia a desfăşurat în noaptea de joi spre vineri cel mai intens atac aerian de la debutul războiului. Potrivit Forţelor Aeriene ale Ucrainei, au fost lansate 550 de proiectile, dintre care 539 erau drone, iar restul rachete. Ţinta principală: capitala Kiev, unde au izbucnit zeci de incendii, inclusiv în apropierea ambasadei Poloniei.
„Noaptea a fost albă şi brutală”, a declarat preşedintele Zelenski, care a anunţat că cel puţin 23 de persoane au fost rănite. „Nu am mai văzut niciodată atâtea explozii. A fost cel mai violent atac de când locuiesc aici”, a spus un locuitor din Kiev, în timp ce jurnaliştii au relatat cum mii de oameni s-au adăpostit în staţiile de metrou.
Ucraina susţine că a reuşit să doboare 478 dintre dronele lansate, dar daunele sunt semnificative. Rusia a revendicat lovirea unui aerodrom militar şi a unei rafinării de petrol. În acelaşi timp, în sudul Rusiei, un atac cu drone ucrainene în regiunea Rostov a dus la moartea unei persoane. Kievul susţine că a vizat o fabrică de echipamente optice pentru armata rusă.
Rusia avansează pe front, Ucraina cere mai mult sprijin
Pe fondul atacurilor continue şi al mobilizării crescute, Moscova a anunţat vineri capturarea unei noi localităţi din estul Ucrainei, satul Predtecine, în apropierea oraşului strategic Kostiantînivka. Totodată, ambele părţi au confirmat un nou schimb de prizonieri, fără a oferi detalii.
În faţa intensificării conflictului, Volodimir Zelenski îşi intensifică apelurile către Occident pentru sprijin militar. „Este momentul pentru o coordonare mai fermă în cadrul UE şi NATO”, a transmis liderul ucrainean, insistând asupra aspiraţiilor europene şi euroatlantice ale ţării sale.
Europa încearcă să umple vidul lăsat de SUA
Declaraţiile Kremlinului vin într-un moment de incertitudine privind angajamentul american faţă de Ucraina. Deşi Donald Trump a intrat în funcţie în ianuarie cu promisiunea de a opri „baia de sânge” din Ucraina, SUA au anunţat recent o pauză în livrarea unor arme esenţiale, inclusiv a sistemului Patriot, invocând necesitatea unei evaluări.
Această retragere aparentă a Washingtonului i-a determinat pe europeni să îşi reconsidere rapid poziţia. Germania a anunţat că analizează posibilitatea achiziţionării de noi sisteme Patriot din SUA pentru a le livra Ucrainei, într-un efort de a acoperi golul logistic şi strategic.
Totodată, premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să co-prezideze, săptămâna viitoare, o reuniune internaţională dedicată coordonării sprijinului pentru apărarea Ucrainei.
Kremlinul monitorizează îndeaproape declaraţiile lui Trump
Reacţionând la nemulţumirea exprimată de Trump după apelul telefonic eşuat, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat: „Suntem foarte atenţi la toate declaraţiile preşedintelui Trump.” Peskov a adăugat că Putin i-a transmis omologului american dorinţa Moscovei de a încheia conflictul pe cale politică, însă doar în condiţiile impuse de Rusia.
Astfel, în pofida aparenţelor diplomatice, linia roşie trasată de Kremlin rămâne aceeaşi: fără concesii teritoriale, fără renunţări strategice. Iar răspunsul Ucrainei — tot mai bine organizată, tot mai sprijinită de partenerii europeni — lasă puţin loc pentru o dezescaladare rapidă.
—
Într-un climat marcat de incertitudine, escaladare militară şi eşecuri diplomatice, conflictul din Ucraina intră într-o nouă fază — una în care pacea pare mai îndepărtată ca oricând.
