Siria își exprimă disponibilitatea de a colabora cu SUA pentru restabilirea unui acord de securitate cu Israelul - Golanul, din nou în centrul diplomației regionale
Într-un gest rar de deschidere diplomatică, guvernul sirian a transmis că este pregătit să colaboreze cu Statele Unite în vederea relansării unui acord de securitate cu Israelul, cu referire directă la înțelegerile din 1974 privind regiunea Platoului Golan. Declarația, făcută de ministrul sirian de Externe, Assad al-Shaibani, sugerează o potențială flexibilizare a poziției Damascului într-un moment de tensiuni regionale exacerbate și de izolare internațională prelungită.
„Siria dorește să coopereze cu Statele Unite pentru o revenire la acordul din 1974”, a afirmat al-Shaibani, potrivit presei de stat siriene. Oficialul face referire la acordul de dezangajare semnat sub auspiciile ONU după conflictul din 1973, care a stabilit o zonă tampon demilitarizată între cele două state, menită să prevină reizbucnirea ostilităților.
Regiunea Golan – un simbol al confruntării, dar și al diplomației fragile
Platoul Golan, o zonă strategică situată la granița dintre Siria și Israel, a fost capturat parțial de armata israeliană în timpul Războiului de Șase Zile din iunie 1967. Ulterior, în octombrie 1973, în cursul războiului arabo-israelian, Israelul a ocupat temporar o porțiune suplimentară de aproximativ 510 km², pe care a evacuat-o în 1974, în urma presiunilor internaționale și a medierii americane. Acordul rezultat atunci a dus la crearea unei zone-tampon demilitarizate de circa 80 de kilometri, monitorizată de ONU, dar mereu vulnerabilă la tensiuni și atacuri sporadice.
În 1981, Israelul a decis unilateral să anexeze porțiunea controlată din Golan, decizie nerecunoscută de comunitatea internațională – cu excepția Statelor Unite, care, sub administrația Trump, au recunoscut suveranitatea israeliană asupra regiunii în 2019.
Israelul, între intenții de normalizare și refuzul de a ceda teritorii
Pe fundalul semnalelor venite dinspre Damasc, ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, a transmis că Israelul este deschis la dialog și la o eventuală normalizare a relațiilor cu Siria și Libanul, într-un context geopolitic marcat de presiuni multiple – inclusiv din partea aliaților occidentali.
Totuși, Saar a fost ferm în privința uneia dintre cele mai sensibile teme din discuțiile istorice cu Siria: Platoul Golan nu este negociabil. „Israelul nu are intenția de a restitui partea din Golanul sirian pe care a cucerit-o în 1967”, a declarat el, conform publicației Arab News. Această poziție reafirmă linia adoptată de guvernele israeliene succesive în ultimele decenii, indiferent de culoarea politică.
Tensiuni militare persistente și un dialog aflat la început de drum
În pofida declarațiilor diplomatice, realitatea de pe teren reflectă o stare de ostilitate latentă. Israelul și Siria rămân tehnic în stare de război, iar armata israeliană a desfășurat, doar în ultimele luni, sute de lovituri aeriene asupra unor obiective militare și infrastructură strategică din Siria. Oficial, Tel Aviv susține că vizează forțele iraniene și milițiile pro-iraniene, dar bombardamentele afectează frecvent și instalații siriene, alimentând tensiunile regionale.
Pe acest fundal fragil, apelul Damascului la reluarea colaborării cu SUA pentru un cadru de securitate revizuit ar putea reprezenta o oportunitate diplomatică, însă nu lipsită de obstacole majore: diferențele ireconciliabile asupra statutului Golanului, lipsa unui consens internațional durabil și implicarea Iranului în Siria complică orice progres tangibil.
Cu toate acestea, într-o regiune în care conflictele înghețate pot oricând reizbucni, chiar și o tentativă de reluare a dialogului capătă o semnificație aparte. Rămâne de văzut dacă Washingtonul va reuși să catalizeze o relansare autentică a diplomației în Levant sau dacă acest gest va rămâne o notă de subsol într-un dosar istoric marcat, până acum, de eșecuri repetate.
