Planul Ursulei von der Leyen pentru bugetul UE stârnește revoltă: România, alături de alte 13 state, se opune tăierii fondurilor pentru dezvoltare regională
O propunere discretă, dar cu implicații majore, a fost lansată recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: o reformă a modului de alocare a aproape 400 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene. Miza este dublă – redirecționarea unei părți semnificative din aceste resurse către proiectul comun de Apărare al Uniunii și către rambursarea împrumuturilor contractate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR). Însă sacrificiul propus afectează tocmai pilonul care a susținut dezvoltarea regiunilor defavorizate – inclusiv a României.
Val de proteste împotriva reformei: România se alătură taberei statelor nemulțumite
Cu doar două săptămâni înainte de prezentarea oficială a bugetului UE pentru perioada 2028–2035, 14 guverne, printre care Italia, Spania, Polonia și România, au transmis o scrisoare de avertisment președintei Comisiei. Semnatarii cer menținerea actualei arhitecturi bugetare și subliniază că doar o alocare echitabilă a fondurilor structurale pe criterii regionale poate garanta convergența și coeziunea economică în Uniune.
În interiorul Comisiei Europene, vocea responsabililor pentru buget și coeziune este la fel de îngrijorată. Controversata idee de a comasa fondurile agricole și cele de dezvoltare regională într-un mecanism unic de finanțare națională este criticată pentru că ar centraliza deciziile la nivel guvernamental, în detrimentul autorităților locale și regionale. Eurodeputați, organizații de lobby și chiar Comitetul European al Regiunilor avertizează că această reformă riscă să slăbească grav autonomia locală și să fragilizeze investițiile comunitare.
Kata Tüttő, președinta Comitetului Regiunilor, a descris proiectul drept „o mare și urâtă lege” ascunsă sub masca eficienței birocratice, care va avea drept efect real reducerea bugetului post-2027 și diminuarea treptată a fondurilor dedicate regiunilor.
Nicu Ștefănuță: „Nu putem înarma Europa tăind de la cei mai săraci”
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (grupul Verzilor) se opune categoric planului von der Leyen. În opinia sa, banii necesari pentru consolidarea capacităților europene de apărare nu ar trebui luați de la politicile de coeziune.
„Sunt complet împotrivă. Fondurile de coeziune sunt esențiale pentru a reduce decalajele dintre Est și Vest. Europa are nevoie de un buget dedicat apărării, dar nu putem înarma continentul tăind de la cei mai vulnerabili,” afirmă Ștefănuță.
El propune un nou fond european pentru Apărare, pe modelul pachetului Next Generation EU, și pledează pentru echitate în distribuirea subvențiilor agricole: „Ar trebui plafonate alocările mari către marile exploatații. Agricultura de mici dimensiuni, sustenabilă și locală trebuie să fie sprijinită cu prioritate.”
Victor Negrescu: „O eroare strategică a Ursulei von der Leyen. România va pierde masiv”
La rândul său, eurodeputatul PSD Victor Negrescu descrie inițiativa Comisiei ca fiind „o greșeală personală” a Ursulei von der Leyen, cu posibile efecte devastatoare pentru țările mai puțin dezvoltate.
„România a beneficiat de peste 40 de miliarde de euro prin fondurile de coeziune. Această propunere înseamnă o tăiere semnificativă a bugetului pentru dezvoltare regională și comasarea programelor pentru mediul rural. Este o măsură inechitabilă și profund greșită,” avertizează Negrescu.
Potrivit acestuia, justificarea Comisiei – aceea că bugetul UE este presat de dobânzile PNRR – nu trebuie să ducă la sacrificarea politicilor de coeziune. Începând cu 2027, circa 20% din bugetul anual european va fi alocat pentru plata acestor împrumuturi, ceea ce intensifică presiunea pentru realocări. Însă direcția propusă de von der Leyen pune în pericol inclusiv Fondul Social European – un alt instrument-cheie pentru combaterea sărăciei și incluziunea socială.
„Oamenii din mediul rural, fermierii, categoriile vulnerabile sunt printre cei mai afectați. Dacă tăiem acum aceste fonduri, riscăm să alimentăm exact valul extremist care a prins deja teren în multe state membre,” a subliniat europarlamentarul.
România, prinsă între austeritatea internă și tăierile de la Bruxelles
Momentul în care se discută reforma bugetară europeană nu este deloc favorabil pentru România. Pe plan intern, guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat o serie de măsuri de austeritate care afectează direct populația din mediul rural. În acest context, o reducere suplimentară a fondurilor europene ar însemna un dublu șoc pentru regiunile sărace ale țării.
„Am pierdut deja 10 miliarde de euro din cei 30 alocați prin PNRR. Lipsa de eficiență și instabilitatea politică ne-au costat scump,” spune Nicu Ștefănuță. „Acești bani ar fi fost esențiali pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru relansarea investițiilor.”
„Nouă din zece proiecte locale au fost finanțate cu fonduri europene. Dacă planul Comisiei trece, investițiile locale vor fi drastic reduse și creșterea economică va fi pusă în pericol,” avertizează Victor Negrescu.
Ce urmează: negocieri dure pentru viitorul buget european
Cu o susținere tot mai fragilă în rândul statelor membre, planul Ursulei von der Leyen va intra în următoarele luni într-o etapă de negocieri intense între Comisie, Consiliu și Parlamentul European. România, alături de alte state din sudul și estul Uniunii, pare decisă să apere cu fermitate menținerea fondurilor de coeziune ca instrument principal pentru reducerea inegalităților și dezvoltarea durabilă.
Rămâne de văzut dacă prioritățile geopolitice ale UE – Apărarea, competitivitatea și digitalizarea – pot fi reconciliate cu nevoile sociale și economice ale cetățenilor din regiunile rămase în urmă. De această ecuație depinde nu doar stabilitatea bugetului european, ci și viitorul proiectului comunitar în ansamblu.
