Germania între frontul militar și cel economic: Recrutarea obligatorie stârnește îngrijorări în rândul marilor angajatori

Armata, un nou competitor pe piața muncii

Executivii germani, citați de Financial Times, susțin în principiu nevoia consolidării Bundeswehr, în special în contextul intensificării amenințărilor de securitate din estul Europei. Totuși, ei atrag atenția că, în absența unor politici coerente care să sprijine simultan dezvoltarea economică, aceste planuri riscă să afecteze serios competitivitatea companiilor, în special în industrii strategice precum sănătatea, educația și ingineria.

Steffen Kampeter, directorul Confederației Patronale Germane (BDA), a punctat clar dilema: „Da, avem nevoie de mai mulți soldați și da, trebuie să extindem rezerva militară. Dar fără o economie robustă, aceste obiective nu sunt realizabile.” Potrivit lui, armata va intra inevitabil în concurență directă cu sectorul privat pentru atragerea forței de muncă, complicând eforturile de a menține productivitatea într-o economie deja aflată sub presiune.

Recrutarea obligatorie revine în discuție

Ministrul Apărării, Boris Pistorius, propune un model mixt, cu o primă etapă voluntară prin care circa 5.000 de tineri de 18 ani ar fi integrați anual în forțele armate. Totuși, oficialul social-democrat nu exclude revenirea la o formă de recrutare obligatorie, suspendată în Germania în 2011. El evocă modelul suedez, unde circa 10% din tinerii unei generații sunt selecționați pentru serviciul militar după o evaluare riguroasă.

Această opțiune stârnește însă controverse în rândul mediului de afaceri. Un reprezentant al unei organizații patronale, care a solicitat anonimatul, a vorbit despre „obiective contradictorii” între necesitatea de apărare și menținerea prosperității economice.

O criză structurală a forței de muncă

Deși Germania înregistrează o rată de ocupare a forței de muncă aflată la niveluri istorice, țara are cea mai scurtă durată medie de lucru din rândul economiilor dezvoltate, potrivit OCDE. Cancelarul Friedrich Merz, liderul noului executiv conservator, încearcă să combată stagnarea economică prin măsuri ce vizează extinderea timpului de muncă și integrarea mai bună a lucrătorilor part-time.

În acest context, orice diminuare a resursei umane disponibile – fie și temporară, prin serviciu militar – reprezintă o provocare majoră. „Dacă personalul necesar ne este redirecționat către alte priorități, vom fi obligați să regândim întreaga arhitectură a pieței muncii”, avertizează Kampeter.

Voluntariatul militar, o soluție mai eficientă?

Un studiu al Institutului Ifo din München, realizat la cererea Ministerului de Finanțe, susține că un sistem de voluntariat militar, bine plătit și atractiv, ar fi mult mai eficient decât cel obligatoriu. O participare anuală a 5% dintre tinerii de 18 ani (aproximativ 39.000 de persoane) ar costa statul german circa 1,5 miliarde de euro, dar ar genera un impact economic negativ mai redus decât o recrutare forțată.

În contrast, modelul obligatoriu, deși mai ieftin din perspectiva cheltuielilor directe, ar afecta mai sever produsul național brut, întârziind accesul tinerilor la studii superioare sau la piața muncii. Cu toate acestea, extinderea forțelor armate rămâne o prioritate strategică: Germania trebuie să adauge circa 80.000 de noi militari în următorul deceniu pentru a-și îndeplini angajamentele față de NATO.

Rezerva militară și apelul la companii

Planurile Bundeswehr includ și extinderea rezervei de civili activi în armată, care ar urma să atingă pragul de 200.000 de persoane. Cancelarul Merz, un cunoscut susținător al mediului de afaceri, a cerut companiilor să accepte o parte din costurile acestui efort național.

Totuși, Carlo Masala, profesor de relații internaționale la Universitatea Bundeswehr, temperează temerile privind impactul economic al recrutării obligatorii. „Chiar și într-un scenariu maximal, nu mai mult de 25.000 de tineri vor fi chemați anual – de opt ori mai puțin decât în perioada de vârf a Războiului Rece”, a subliniat el.

Masala crede că mediul de afaceri german va trebui să accepte realitatea noilor priorități de securitate: „Impresia mea este că liderii economici încep să realizeze importanța apărării și că, mai devreme sau mai târziu, vor trebui să participe activ la acest efort colectiv.”

Un echilibru delicat

Revenirea la serviciul militar într-o Europă marcată de incertitudini strategice readuce în prim-plan un echilibru dificil: între apărarea națională și dinamica economică. Germania, locomotiva industrială a continentului, se vede nevoită să facă alegeri grele – iar piața muncii devine terenul unde se vor resimți cel mai rapid efectele acestor decizii.