Reforma pensiilor magistraților, între presiunea publică și echilibrul constituțional: Ministrul Justiției avertizează că tranziția trebuie să fie graduală și predictibilă
Reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, un subiect cu profund impact social și politic, este inevitabilă, însă trebuie abordată cu rigoare juridică, responsabilitate instituțională și respectarea angajamentelor internaționale ale României. Este poziția exprimată de ministrul Justiției, Radu Marinescu, într-un interviu acordat Euronews România, în care a pledat pentru o reformă calibrată, menită să asigure atât sustenabilitatea sistemului, cât și stabilitatea profesională a corpului magistraților.
Ministrul a recunoscut explicit existența unei nemulțumiri publice firești față de vârsta mică de pensionare a unor magistrați și față de cuantumul considerabil al pensiilor de serviciu. Totuși, el avertizează că soluțiile nu pot fi dictate de impulsul populist, ci trebuie să fie rezultatul unui demers „rațional și profesionist”, în acord cu normele constituționale și cu angajamentele asumate în fața Comisiei Europene.
„Un om care pleacă la 50 de ani la pensie este o pierdere pentru societate. Este în plinătatea maturității sale profesionale și intelectuale, cu o experiență acumulată esențială pentru calitatea actului de justiție”, a declarat Marinescu.
De la 60 la 65 de ani: o tranziție etapizată, cu respectarea principiului predictibilității
În 2023, România a adoptat deja o modificare a legislației privind pensiile de serviciu, prin care vârsta de pensionare a magistraților urmează să crească gradual, cu patru luni pe an, până la pragul de 60 de ani. Guvernul actual are în vedere, în cadrul programului său de guvernare, alinierea acestei vârste la nivelul standard aplicabil celorlalte categorii socio-profesionale — adică 65 de ani.
„Este o țintă asumată. Dar mijlocul prin care ajungem acolo trebuie să fie constituțional, coerent și compatibil cu așteptările europene. Nu putem bulversa sistemul judiciar prin modificări bruște”, a precizat ministrul.
Predictibilitatea parcursului profesional este o valoare esențială în magistratură, a subliniat Marinescu, atrăgând atenția că orice schimbare bruscă ar putea afecta grav stabilitatea unei profesii cu profil constituțional și cu rol esențial în echilibrul democratic.
Dialog instituțional și consultare europeană: condiții pentru o reformă sustenabilă
Ministrul a recunoscut că unele pensii de serviciu au fost „exagerate”, dar a ținut să puncteze că acestea au fost acordate în temeiul legii în vigoare la momentul respectiv. Prin urmare, schimbările legislative trebuie să vizeze viitorul, nu să penalizeze retroactiv.
„Vrem să acționăm pentru viitor, putem să facem acest lucru. Important este să nu sacrificăm stabilitatea în numele urgenței politice.”
Întrebat dacă este posibilă o accelerare a tranziției spre vârsta de 65 de ani, Radu Marinescu a răspuns afirmativ, dar a subliniat că această accelerare trebuie făcută cu instrumente legale, consultare interinstituțională și în dialog cu partenerii europeni.
„Suntem la un moment al adevărului. România are nevoie de stabilitate, iar reforma pensiilor de serviciu trebuie să devină un exemplu de maturitate legislativă și instituțională”, a conchis ministrul.
Astfel, într-un climat tensionat de așteptări sociale și presiuni bugetare, Ministerul Justiției propune un traseu de reformă gradual, coerent și predictibil — un echilibru între necesitatea de reformare a sistemului și protejarea valorilor fundamentale ale statului de drept.
