Guvernul impune contribuții de sănătate pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei: Peste 1,7 milioane de seniori vor fi afectați
În contextul unui pachet amplu de măsuri fiscale menite să stabilizeze bugetul de stat, Guvernul României propune introducerea contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru pensionarii ale căror venituri lunare depășesc pragul de 3.000 de lei. Această măsură de austeritate, parte a unui efort mai larg de consolidare fiscală, va afecta peste 1,72 milioane de seniori din întreaga țară.
CASS de 10% aplicat sumei care depășește 3.000 de lei
Potrivit proiectului legislativ, pensionarii care primesc venituri mai mari de 3.000 de lei pe lună — indiferent de tipul pensiei: contributivă, specială, privată sau facultativă — vor fi obligați să plătească o contribuție de 10% aplicabilă strict părții care depășește plafonul stabilit.
„Se propune eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru partea ce depășește suma lunară de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie”, se arată în documentul oficial.
Contribuții de până la 1.200 de lei lunar
Ministrul Muncii, Florin Manole, a explicat public impactul noii măsuri, oferind exemple concrete. Astfel, un pensionar care primește 3.100 de lei lunar va avea de plătit 10 lei contribuție CASS, întrucât doar 100 de lei depășesc plafonul. La polul opus, un pensionar cu o pensie de 15.000 de lei va contribui cu 1.200 de lei lunar, suma corespunzătoare celor 12.000 de lei ce depășesc pragul impus.
Peste 2,9 milioane de pensionari rămân neafectați
Ministrul Manole a precizat totodată că aproape trei milioane de pensionari — mai exact, 2.911.000 — nu vor fi impactați de această modificare, deoarece veniturile lor lunare sunt sub pragul de 3.000 de lei. Cu alte cuvinte, marea majoritate a pensionarilor nu va resimți efectele noii măsuri.
Pensiile și salariile bugetarilor, înghețate
Pe lângă introducerea CASS pentru pensionarii cu venituri mari, autoritățile au confirmat că valoarea punctului de referință nu va fi actualizată cu rata inflației până la finalul anului 2025, ceea ce înseamnă, practic, înghețarea pensiilor.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat și plafonarea salariilor din sectorul public, în contextul unei ajustări bugetare considerate inevitabile: „A fost o majorare foarte mare în 2024, de peste 20% în cazul salariilor și de peste 30% în cazul pensiilor, pe care nu o mai putem susține financiar în acest moment”.
Principii invocate: echitate fiscală și putere contributivă
Executivul justifică această decizie prin nevoia de echitate fiscală și respectarea principiului „puterii contributive”, conform căruia sarcina fiscală trebuie stabilită proporțional cu veniturile fiecărui contribuabil. Măsura este concepută să se aplice unitar tuturor categoriilor de pensii, pentru a evita discrepanțele între sistemele public și special.
Cu toate acestea, introducerea unei astfel de contribuții într-un context economic fragil și cu o populație îmbătrânită ridică semne de întrebare în ceea ce privește sustenabilitatea socială a reformei. Rămâne de văzut dacă efectul bugetar estimat de Guvern va compensa eventualul cost politic și social generat de nemulțumirea pensionarilor afectați.
