„Premierul Killer” și austeritatea impusă: Sindicatele din administrație denunță „dictatura fiscală” a Guvernului Bolojan
Reacții explozive din partea sindicatelor din sectorul public după prezentarea oficială, miercuri, a noului pachet de măsuri fiscale și de austeritate anunțat de premierul Ilie Bolojan. Reprezentanții sindicatelor acuză Executivul de cinism, lipsă de consultare publică și dispreț față de interesele cetățenilor, calificând acțiunile guvernului drept un „atac frontal” asupra populației și a funcționarilor onești.

Într-un comunicat dur, organizațiile sindicale îl numesc pe șeful Guvernului „premierul killer”, afirmând că acesta „lovește din nou” prin politici „autoritare, abuzive și complet rupte de realitate”. Conferința susținută de Ilie Bolojan este descrisă ca fiind încă un moment în care „drepturile oamenilor sunt tratate cu dispreț, iar promisiunile electorale sunt călcate în picioare”.
„Premierul continuă să confunde disciplina bugetară cu dictatura administrativă. În loc să vină cu soluții reale, construite pe nevoile comunității, preferă calea tăierilor oarbe, a deciziilor impuse de sus, fără nicio consultare, fără transparență”, se arată în mesajul sindicaliștilor.
„Modernizarea statului” – un experiment social cu risc ridicat
Sindicaliștii avertizează că ceea ce Guvernul prezintă drept „modernizare a administrației” ar putea deveni, în realitate, un „experiment social periculos”, cu efecte devastatoare: funcționari demotivați, cetățeni împovărați fiscal, servicii publice slăbite și instituții în derivă.
„Asistăm la o nouă ofensivă împotriva salariaților din sectorul public, mascată sub pretextul responsabilității bugetare. În realitate, nu este vorba despre reforme, ci despre o rețetă falimentară de austeritate aplicată fără discernământ.”
Sindicatele acuză Guvernul că solicită sacrificii sociale de la cetățeni și angajați, în timp ce menține privilegii uriașe pentru elitele din administrație, fără a atinge „nababii sistemului”.
Întrebări fără răspuns și o listă a ipocriziilor
Într-o secțiune incisivă a comunicatului, sindicatele lansează o serie de întrebări retorice, menite să evidențieze inechitățile flagrante și „dubla măsură” aplicată în politica guvernamentală:
-
De ce nu sunt reduse indemnizațiile membrilor din consiliile de administrație ale companiilor de stat?
-
De ce rămân în vigoare pensiile speciale?
-
De ce nu se respectă rezultatul referendumului privind reducerea numărului de parlamentari?
-
De ce nu se reduc cheltuielile uriașe ale demnitarilor pentru transport și alte facilități?
-
De ce se permit cumuluri de pensii și salarii în administrație, în timp ce funcționarilor obișnuiți li se taie din venituri?
-
De ce salariile exorbitante ale șefilor din companii de stat (până la 30.000 de euro lunar) rămân intacte, în timp ce angajații de rând sunt vizați de reduceri?
Sindicatele cer echitate: „Nu impuneți, serviți!”
Mesajul sindical se încheie cu un apel ferm la restabilirea echității în deciziile politice și administrative. Potrivit acestora, „statul nu trebuie să fie un executor de austeritate, ci un garant al dreptății sociale și al echilibrului fiscal”.
„România nu mai poate suporta reforme mimate și ipocrizie instituționalizată. Nu putem accepta ca pumnul ridicat și discursul autoritar să devină normă guvernamentală. Adevărata modernizare se face cu respect, consultare și responsabilitate. Nu cu dictat.”
Într-o notă de sfidare la adresa actualului Executiv, sindicatele transmit clar: „Noi nu suntem ei. Noi suntem administrația publică onestă. Și refuzăm să fim sacrificați pentru păcatele celor privilegiați.”
Pachetul fiscal prezentat de premierul Ilie Bolojan conține creșteri de taxe, restructurări administrative și măsuri de raționalizare a cheltuielilor publice. Acestea au fost justificate de Executiv prin necesitatea reducerii deficitului bugetar și a alinierii la cerințele Comisiei Europene. Cu toate acestea, reacțiile din societate și din sistemul bugetar indică o tensiune crescândă și o posibilă escaladare a conflictului social în perioada următoare.
Rămâne de văzut dacă Guvernul va da curs apelului la dialog sau va continua, pe un drum unilateral, o politică ce riscă să rupă și mai mult legătura între stat și cetățeni.