Vicepremierul Dragoș Anastasiu: Guvernul pregătește un pachet fiscal de urgență, într-o nouă „ordonanță trenuleț” pentru a evita degradarea ratingului de țară

Invitat într-o emisiune la Digi24, vicepremierul a transmis un mesaj dublu: pe de o parte, un apel la responsabilitate fiscală, adresat în special celor „care au beneficiat cel mai mult” în perioada de creștere economică, iar pe de altă parte, o recunoaștere a durității măsurilor pregătite. „Suntem cu spatele la zid din punct de vedere al timpului. Nu ne dorim tăieri și creșteri de taxe, dar nu avem alternativă”, a spus Anastasiu.

Un pachet fiscal cu miză critică: termen-limită 7 iulie

Vicepremierul a precizat că până pe 7 iulie toate măsurile trebuie să fie aprobate de Parlament, astfel încât România să evite o scădere a ratingului suveran sub pragul de investiții – ceea ce ar însemna intrarea în categoria „junk”, cu consecințe directe asupra costurilor de împrumut și a încrederii piețelor financiare.

„Avem discuții intense cu Comisia Europeană și agențiile internaționale de rating. Acest pachet fiscal nu este negociabil, ci inevitabil”, a explicat Dragoș Anastasiu, subliniind că urmează zile decisive pentru viitorul financiar al țării.

Strategia Guvernului pentru a acoperi deficitul de 30 de miliarde de lei

Pentru a închide un deficit bugetar estimat la 30 de miliarde de lei, Guvernul va acționa pe trei direcții, în proporții egale:

• 10 miliarde de lei vor proveni din ajustări de taxe, adică din creșteri fiscale, cel mai probabil vizând impozite pe venit, TVA sau accize;

• 10 miliarde de lei vor fi tăiați prin reducerea cheltuielilor publice, inclusiv a celor considerate „excesive” sau „lipsite de eficiență”;

• 10 miliarde de lei vor rezulta din regândirea și amânarea unor investiții publice, în special a celor cu impact economic redus sau cu valoare simbolică, dar costisitoare.

Această abordare „în treimi” reflectă o încercare de a distribui echitabil povara ajustării fiscale între stat, mediul economic și zona investițională, fără a destabiliza complet niciunul dintre aceste piloni.

„Cheltuielile nesimțite” și promisiunea unor controale extinse

Anastasiu a făcut referire directă la tema cheltuielilor bugetare nejustificate, reiterând mesajul lansat anterior de premierul Ilie Bolojan. „Aceste cheltuieli nesimțite nu sunt doar în câteva instituții izolate. Le găsim în toată administrația. Vom trimite corpuri de control peste tot unde există suspiciuni de abuz”, a declarat vicepremierul.

Guvernul are în vedere audituri și controale sistemice în instituțiile publice, în special acolo unde salariile, sporurile sau achizițiile au crescut abrupt în ultimii ani, fără justificare economică.

Un nou început cu măsuri impopulare, dar considerate inevitabile

Deși Executivul instalat recent nu își dorea să debuteze printr-un val de măsuri de austeritate, Anastasiu a fost tranșant în privința necesității acestor decizii: „Nu este o alegere politică. Este o constrângere fiscală. Legile, așa cum sunt, trebuie aplicate, chiar dacă uneori par abuzive. Nu mai e timp de dezbateri sterile.”

Noua „ordonanță trenuleț” va fi, astfel, nu doar un pachet de politici fiscale, ci și un test major de guvernare în contextul crizelor suprapuse: deficit bugetar structural, presiuni din partea Comisiei Europene și nevoia de a menține ratingul de țară la un nivel favorabil.

România se află într-un moment critic din punct de vedere fiscal, iar echilibrul între sustenabilitatea finanțelor publice și menținerea climatului social și economic este extrem de fragil. Ordonanța trenuleț ce urmează a fi adoptată va marca direcția fiscală a țării pentru următorii ani și va influența în mod direct dinamica economică și percepția investitorilor.