Bruxelles-ul refuză impunerea verificării obligatorii a vârstei pe platformele online: Echilibru între protecția minorilor și confidențialitate
Comisia Europeană a respins solicitarea a 12 state membre de a obliga platformele digitale să implementeze instrumente de verificare a vârstei utilizatorilor, invocând lipsa unei baze legale în actualul cadru legislativ european. Decizia survine într-un moment în care îngrijorările privind impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a copiilor ating cote alarmante.
Într-o reacție oficială la inițiativa semnată pe 18 iunie de miniștrii digitalizării din 12 țări europene – inclusiv Franța, Italia, Spania, Danemarca și Austria – Comisia Europeană a transmis că nu intenționează să impună obligativitatea acestor măsuri în cadrul Legii privind serviciile digitale (DSA), principalul instrument de reglementare a platformelor online în UE.
Scrisoarea adresată vicepreședintelor Comisiei Henna Virkkunen (responsabilă pentru Suveranitate Tehnologică) și Roxana Minzatu (responsabilă pentru drepturi sociale și competențe) sublinia caracterul „critică” al crizei de sănătate mintală în rândul copiilor europeni, o problemă despre care semnatarii afirmă că este „exacerbată de expansiunea necontrolată a rețelelor sociale, care pun accentul pe interacțiune în detrimentul siguranței”.
Totuși, în răspunsul său, Henna Virkkunen a subliniat că legislația în vigoare nu oferă cadrul necesar pentru a transforma verificarea vârstei într-o obligație generalizată. „Legea privind serviciile digitale nu prevede o bază solidă care să permită Comisiei să impună platformelor o astfel de obligație”, a precizat ea.
Linii directoare, nu obligații
Comisia Europeană se pregătește să publice, la jumătatea lunii iulie, un set de linii directoare menite să sprijine platformele digitale în efortul de a proteja minorii online. Însă aceste recomandări vor avea caracter consultativ, nu coercitiv.
Executivul comunitar a reiterat că platformele sunt încurajate să aplice metode de verificare a vârstei în cazurile în care furnizează servicii explicit destinate adulților – precum jocuri de noroc, conținut pornografic sau vânzarea de alcool. Cu toate acestea, Comisia nu impune o metodologie unică, lăsând la latitudinea companiilor modul de implementare, în funcție de specificul serviciilor și de legislația națională aplicabilă.
Pentru serviciile adresate minorilor sau accesibile acestora, Comisia permite estimarea vârstei utilizatorilor, cu condiția ca această practică să respecte dreptul la confidențialitate. Astfel, Bruxelles-ul încearcă să păstreze un echilibru delicat între protejarea copiilor și respectarea normelor privind protecția datelor personale.
Un impas între securitate și libertăți digitale
Refuzul Comisiei de a introduce o măsură obligatorie în privința verificării vârstei scoate în evidență tensiunea crescândă între nevoia de protecție a minorilor în mediul digital și apărarea drepturilor fundamentale, în special a confidențialității datelor.
În timp ce unele state membre solicită intervenții mai ferme pentru a proteja tinerii de conținut dăunător sau periculos, Bruxelles-ul rămâne fidel principiului autoreglementării și al co-responsabilității, punând accent pe colaborarea cu platformele și pe elaborarea de standardele etice și tehnologii „privacy-friendly”, mai degrabă decât pe impunerea unor soluții uniforme.
