Românii, sub povara austerității: Taxe în creștere, deficit record și o economie pe marginea prăpastiei

Austeritatea capătă noi valențe sub Guvernul Bolojan

Cel mai dur pachet de măsuri fiscale din ultimii ani urmează să fie implementat începând cu luna iulie de actualul guvern condus de Ilie Bolojan, o coaliție auto-intitulată „pro-europeană”. Măsurile prevăd creșterea TVA, introducerea unor noi taxe și impozite, dar și suprataxări considerate de economiști drept neproductive, disproporționate și chiar imorale.

Un exemplu notoriu este decizia de a majora impozitele pentru tranzacțiile de pe piețele de capital de la 1-3% la 10%, în timp ce și investițiile în criptomonede vor fi vizate de un regim fiscal mai sever. Această politică lovește direct în micii investitori români, care, în general, își canalizează lunar economiile din salarii către active digitale. Astfel, un angajat care deja plătește 43% din salariul brut către stat va fi, în plus, taxat și pentru banii investiți – adesea ultima speranță de protejare a valorii economiilor proprii.

Povara fiscală depășește 60% din venitul românilor

Pe fondul noii ordonanțe de austeritate, România se îndreaptă vertiginos către un model fiscal în care cetățenii vor ceda statului peste 60% din venitul generat, potrivit unei estimări făcute de economistul Adrian Negrescu. Acest procent include impozitul pe venit, contribuțiile sociale, TVA, accize, impozitele locale și viitoarele suprataxări.

„Vom munci mai mult pentru stat și tot mai puțin pentru noi. Este un dezechilibru economic major care va încuraja migrarea spre economia subterană și exodul către țări cu regimuri fiscale mai prietenoase”, avertizează Negrescu.

Capitalul românesc, descurajat prin taxare excesivă

Noua politică fiscală este percepută de analiști ca o penalizare directă a inițiativei economice. Investitorii mici și mijlocii sunt loviți frontal, iar marile companii – în special cele multinaționale – rămân, în mare parte, ocolite de aceste măsuri. Rezultatul este o presiune suplimentară asupra clasei de mijloc și a antreprenoriatului românesc, cu riscuri majore pentru competitivitatea internă și pentru climatul de investiții.

Potrivit analistului economic, măsurile nu doar că sunt ineficiente, dar vor accelera evaziunea fiscală și fuga capitalului românesc.

„Românii vor prefera să lucreze la negru sau să emigreze, în condițiile în care simt că efortul lor este sistematic pedepsit printr-o fiscalitate agresivă și lipsită de viziune”, afirmă Negrescu.

Un vis abandonat: revenirea la fiscalitatea din 2020

Inflația, deficitul și datoria publică au explodat în ultimii ani. În 2019, deficitul bugetar era de doar 2,8%, iar datoria externă – 37 de miliarde de euro. În prezent, deficitul a urcat la 9,3%, iar datoria externă a atins un nivel record de 210 miliarde de euro. În paralel, inflația s-a menținut la cote alarmante: 13,8% în 2022, 10,4% în 2023 și 5,6% în 2024 – de departe cele mai ridicate din UE.

„Avem o combinație toxică de taxe mari, inflație crescută și datorie publică nesustenabilă. În acest context, relaxarea fiscală este o iluzie, iar economia se îndreaptă spre stagnare”, concluzionează Negrescu.

Alternative ignorate de autorități

În timp ce populația este împinsă spre epuizare financiară, economiștii propun soluții alternative, rămase însă fără ecou la nivel guvernamental. Profesorul Mircea Coșea susține că, în loc de taxarea excesivă a cetățenilor, statul ar trebui să intervină asupra propriilor dezechilibre structurale:

• Reducerea salariilor din sistemul public care depășesc indemnizația președintelui;

• Eliminarea funcțiilor birocratice politizate, create pe criterii clientelare;

• Stimularea producției interne, pentru reechilibrarea balanței comerciale.

„Politizarea cronică a administrației publice este adevărata cauză a crizei. Până când nu vom elimina aceste tumori din sistem, vom continua să cerem sacrificii nejustificate de la o populație deja epuizată”, susține Coșea.

Opoziția parlamentară a venit, la rândul ei, cu propuneri concrete, precum majorarea redevențelor pentru exploatările de petrol și gaze de la 14% la cel puțin 25% (media UE fiind 30%), precum și reducerea numărului de parlamentari de la aproape 500 la 300 – măsuri cu potențial de impact bugetar considerabil.

România se află într-un moment de inflexiune istorică. Dacă politicile fiscale rămân axate pe „stoarcerea” contribuabilului și nu pe reformarea profundă a aparatului de stat, țara riscă să piardă nu doar bani, ci și oameni – forță de muncă, antreprenori, investitori. Povara fiscală care se profilează nu este doar o chestiune economică, ci una de supraviețuire socială.