Kremlinul avertizează: Sancțiunile europene vor provoca un recul dureros economiilor occidentale
Pe fondul unei noi runde de sancțiuni propuse de Comisia Europeană împotriva Rusiei, Kremlinul lansează un avertisment tranșant: cu cât restricțiile impuse Moscovei devin mai severe, cu atât efectele negative se vor resimți mai acut în economiile statelor europene. Autoritățile ruse susțin că țara lor a devenit „rezistentă” la ceea ce numesc „sancțiuni ilegale”, iar Occidentul riscă să se confrunte cu un bumerang economic de proporții.
Invazia rusă în Ucraina, declanșată în februarie 2022, a atras o avalanșă de sancțiuni internaționale menite să izoleze economic Federația Rusă. De atunci, Rusia a devenit, de departe, cea mai sancționată economie majoră din lume. Occidentul a mizat pe aceste măsuri ca instrument de presiune, în speranța că vor forța Kremlinul să accepte o soluție diplomatică pentru conflictul din Ucraina.
Kremlinul: „Este o sabie cu două tăișuri”
Într-o declarație difuzată duminică de televiziunea publică rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că Rusia consideră sancțiunile europene ilegale și contraproductive.
„Cu cât mai grav va fi pachetul de sancţiuni – pe care, repet, le considerăm ilegale –, cu atât mai grav va fi reculul. Este o sabie cu două tăișuri”, a declarat Peskov.
Oficialul rus a precizat că Moscova nu are iluzii cu privire la decizia Uniunii Europene de a continua escaladarea regimului sancționator, dar a insistat că Rusia a reușit să-și adapteze economia și să dezvolte o reziliență sistemică la astfel de presiuni externe.
Totodată, Peskov a respins ideea că intensificarea sancțiunilor ar determina Rusia să se așeze la masa negocierilor, așa cum au sugerat lideri occidentali, între care și președintele francez Emmanuel Macron.
„Doar logica și argumentele solide pot conduce la negocieri, nu constrângerea economică”, a subliniat reprezentantul Kremlinului.
Putin invocă cifre economice: „Rusia crește, Europa stagnează”
La rândul său, președintele Vladimir Putin a reiterat, într-o declarație făcută vineri, ideea că noile sancțiuni europene vor avea un impact negativ mai pronunțat asupra propriilor inițiatori. Ca argument, liderul de la Kremlin a invocat cifrele oficiale: economia rusă ar fi crescut cu 4,3% în 2024, comparativ cu o creștere de doar 0,9% în zona euro.
Această diferență de dinamică economică este utilizată de Moscova pentru a susține teza conform căreia sancțiunile nu doar că nu și-au atins scopul, dar au devenit un factor de vulnerabilitate pentru economiile europene, mai ales în contextul crizelor energetice și inflaționiste cu care se confruntă continentul.
UE continuă ofensiva economică: energie, bănci și industria militară
În pofida acestor declarații, Comisia Europeană a propus, la 10 iunie, un nou pachet de sancțiuni care vizează direct veniturile energetice ale Rusiei, sectorul bancar și industria de apărare. Propunerea urmează să fie discutată și aprobată de Consiliul UE, în contextul unui efort mai larg de susținere a Ucrainei și de slăbire a capacității Moscovei de a-și finanța operațiunile militare.
În contrast, Statele Unite ale Americii au adoptat recent o poziție mai reținută, refuzând momentan să intensifice propriile sancțiuni.
O confruntare de anduranță
Pe măsură ce conflictul din Ucraina intră într-o nouă etapă, confruntarea dintre Rusia și Occident capătă un caracter tot mai accentuat de război economic de uzură. Kremlinul mizează pe capacitatea sa de adaptare și pe vulnerabilitățile sistemice ale UE, în timp ce Bruxellesul și aliații săi caută noi pârghii pentru a contracara ambițiile Moscovei. În acest context, viitorul sancțiunilor și eficiența lor reală rămân teme centrale în ecuația geopolitică europeană.
