Kelemen Hunor respinge tranziția spre o societate fără numerar: „Geaca de piele și cash-ul nu ies niciodată din modă”

O pledoarie pentru echilibru între digital și tradițional

Invitat într-o emisiune care l-a provocat să aleagă între cash și card, Kelemen Hunor a explicat că, deși digitalizarea este inevitabilă și binevenită, numerarul trebuie să rămână o alternativă viabilă, mai ales într-o societate în care infrastructura digitală nu este omogenă.

„Nu putem evita să trecem spre card și online, dar cash-ul rămâne important. Sunt state care revin la cash. În 2015, în Statele Unite nu puteai plăti cu cash aproape nicăieri. În 2023, în decembrie, foarte multe locuri spuneau: dacă ai cash, plătește cu cash”, a relatat liderul UDMR, oferind un exemplu din experiența sa personală.

Controversele din jurul plafonului de 5.000 de lei

Declarațiile sale revin în atenție în contextul măsurii controversate luate de Guvernul Ciolacu în toamna anului 2023, când s-a impus un plafon de 5.000 de lei pentru tranzacțiile cash între persoane fizice și juridice. Măsura, justificată de Executiv ca o soluție pentru combaterea evaziunii fiscale, a generat un val de nemulțumiri publice și confuzii alimentate în special de dezinformări din mediul online, potrivit cărora numerarul ar urma să fie interzis complet.

Premierul Marcel Ciolacu a reacționat atunci: „Oameni buni, nu desființează nimeni cash-ul. Nu obligă nimeni să ai card”. Cu toate acestea, în fața întrebărilor legate de justificarea plafonului, fostul șef al Executivului a declarat tranșant: „Păi și cum să combat evaziunea fiscală? Doamne, am înnebunit? La magazinul din comună plătești mai mult de 5.000 de lei?”.

Când i s-a ridicat problema unor achiziții de valoare mai mare, precum un televizor, Ciolacu a avut un răspuns simplu: „Plătești cu cardul.”

Un subiect cu miză economică, dar și identitară

Chestiunea plăților în numerar versus card este mai mult decât o dezbatere tehnică. Pentru unii politicieni, precum Kelemen Hunor, păstrarea cash-ului reflectă și o opțiune identitară: conservarea libertății personale, a autonomiei și a alegerii în fața unui stat care, în numele modernizării, riscă să impună măsuri percepute ca intruzive.

Astfel, opoziția exprimată de liderul UDMR poate fi interpretată și ca un semnal adresat unui segment din populație sceptic față de digitalizare forțată, într-un moment în care marile partide din coaliție încearcă să balanseze între nevoia de modernizare fiscală și respectul față de libertățile cetățenești.

Declarațiile lui Kelemen Hunor aduc din nou în discuție un subiect sensibil, aflat la intersecția dintre tehnologie, fiscalitate și libertăți personale. În timp ce guvernele recente au încercat să limiteze utilizarea numerarului în numele eficienței economice și combaterii fraudei, o parte a opiniei publice și a clasei politice, reprezentată de liderul UDMR, continuă să apere dreptul de a alege, fie și într-o lume tot mai digitală.