Tensiuni în sistemul de ordine publică: Cadrele MAI reacționează dur la proiectele de OUG ce restrâng drepturile militarilor și polițiștilor
București, 26 iunie 2025. Sistemul național de ordine publică și siguranță este zguduit de un val de nemulțumiri interne, după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a decis, printr-un pachet legislativ de urgență, să introducă restricții semnificative privind activitatea cadrelor MAI și a rezerviștilor. În centrul controverselor se află interzicerea implicării acestora în activități militare private în zone de conflict, precum și plafonarea unor drepturi salariale considerate esențiale.
Ministerul Afacerilor Interne a convocat joi dimineață, în regim de urgență, Comisia de dialog social, pentru a dezbate un proiect de Ordonanță de Urgență cu implicații majore asupra Statutului polițistului, Statutului cadrelor militare și Statutului personalului din penitenciare. La ora 13:00, MAI a organizat și o dezbatere publică asupra proiectului legislativ, în contextul opoziției tot mai vocal exprimate de structurile sindicale și de corpul rezerviștilor.
Interdicții fără precedent pentru rezerviști: nu mai pot activa ca mercenari
Cel mai controversat punct al proiectului vizează interzicerea activităților cu caracter militar sau de securitate privată în zone de conflict armat, desfășurate de personalul activ sau rezerviști. Astfel, cei care aleg să colaboreze cu companii militare private, fie pentru recrutare, instruire sau consultanță, riscă pedepse penale de la 2 la 7 ani de închisoare, dar și interzicerea unor drepturi, dacă respectivele activități nu sunt derulate sub egida autorităților române.
Motivația oficială: prevenirea implicării cetățenilor români în conflicte externe care pot aduce prejudicii de imagine sau implicații geopolitice României. Motivația reală, susțin voci din sistem, ar fi însă dorința de control total asupra carierelor post-activitate și reducerea influenței sectorului privat în domenii strategice.
Prelungirea activității, cu restricții noi
Un alt articol din proiectul de OUG prevede posibilitatea menținerii în activitate, la cerere, până la vârsta de 65 de ani – o creștere de la actualul plafon de 62 de ani pentru cadrele din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională (SAOPSN). Deși aparent favorabilă, măsura este privită de sindicate ca un instrument discreționar de prelungire a carierei, cu riscul politizării procesului decizional în acordarea acestor prelungiri.
Totodată, se introduce posibilitatea revocării unilaterale a suspendării la cerere din funcție, dacă angajatul încalcă prevederile privind restrângerea unor drepturi și libertăți, conform articolului 45 din Statutul polițistului. Astfel, șeful instituției poate decide revenirea forțată în activitate înainte de expirarea suspendării, o prevedere care întărește autoritatea ierarhică, dar vulnerabilizează protecția juridică a angajaților.
Lovitură pentru veniturile bugetarilor: plafonarea sporului pentru condiții grele
Pe fondul acestor modificări de substanță, o altă ordonanță de urgență, de această dată inițiată de Ministerul Muncii, provoacă reacții puternice în rândul angajaților din sistemul bugetar. Proiectul, aflat joi în dezbatere în Consiliul Economic și Social (CES), prevede plafonarea sporului pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare la suma de 300 de lei lunar, indiferent de funcție sau nivel de risc.
Această măsură, justificată de guvern prin „necesitatea echilibrării cheltuielilor bugetare”, ar conduce în mod direct la diminuarea veniturilor nete ale unei mari părți din angajații statului – în special din familia ocupațională apărare, ordine publică și securitate națională – într-un context economic marcat de inflație accelerată și creșterea costului vieții.
Sindicatele anunță opoziție fermă
Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) a anunțat că va participa la toate ședințele de dezbatere și va contesta vehement măsurile propuse, considerându-le „defavorabile” întregului personal activ și în rezervă din domeniul securității naționale.
„Aceste inițiative legislative reprezintă o ofensivă fără precedent asupra drepturilor polițiștilor, militarilor și angajaților din sistemul de apărare. Se lovește în veniturile noastre, în statutul profesional și în libertatea rezerviștilor de a-și gestiona cariera după pensionare. Vom utiliza toate căile legale pentru a opri aceste abuzuri", a transmis SNPPC într-un comunicat.
Un nou conflict deschis între guvern și structurile de forță
Valul de nemulțumire riscă să transforme actualul moment legislativ într-o criză instituțională latentă, cu posibile efecte asupra stabilității interne a structurilor militarizate. Într-un context geopolitic tensionat, în care România își consolidează prezența în alianțele euroatlantice și își redefinește postura de securitate, guvernul riscă să submineze încrederea propriului aparat executiv, fără de care implementarea politicilor de ordine publică ar putea deveni dificilă.
Dezbaterea este abia la început, însă conturul acestei confruntări între executiv și angajații din structurile de forță capătă tot mai mult accente de revoltă sindicală și rezistență instituțională, în fața unui val de reglementări percepute ca restrictive, punitive și unilateral impuse.
