Reorganizare teritorială a Direcției Generale Anticorupție: DGA își redefinește structura după decizia Înaltei Curți

Reconfigurarea DGA este parte a unui proces mai larg de modernizare instituțională, care are ca obiectiv declarat „întărirea luptei împotriva corupției în limitele competențelor legale” și eficientizarea utilizării resurselor umane și bugetare.

Un nou model teritorial și reducerea funcțiilor administrative

Potrivit unui comunicat oficial transmis joi de MAI, reorganizarea se va axa pe o grupare teritorială a substructurilor DGA, prin comasarea mai multor servicii județene și centre operaționale zonale, precum și pe reducerea funcțiilor non-operaționale. Aceste măsuri vizează o utilizare mai eficientă a bugetului și o concentrare mai mare asupra activităților operative, în contextul redefinirii clare a atribuțiilor.

„Nu se are în vedere extinderea atribuțiilor DGA dincolo de aria legală stabilită”, subliniază MAI, adăugând că Direcția va rămâne concentrată exclusiv asupra corupției din rândul personalului MAI. Această delimitare vine în urma deciziei ÎCCJ din 16 iunie, care a stabilit, cu titlu definitiv, că ofițerii DGA nu pot efectua acte de urmărire penală în dosare care vizează persoane din afara Ministerului.

O instituție-cheie în sistemul MAI, nu în sistemul judiciar

În clarificările aduse, MAI ține să sublinieze că DGA nu face parte din sistemul judiciar, ci este o structură specializată internă a ministerului, menită să asigure prevenirea și combaterea corupției în interiorul instituției. Rolul său este de a consolida integritatea profesională a personalului MAI – o valoare considerată esențială pentru îndeplinirea misiunilor operative.

„Modernizarea inițiată acum câteva luni – anterior deciziei ÎCCJ – urmărește concentrarea eforturilor instituției pe scopul său fondator: promovarea și protejarea integrității în structurile Ministerului Afacerilor Interne”, se mai arată în comunicatul oficial.

Colaborare interinstituțională în cadrul legal existent

Chiar și în noua formulă, DGA va continua colaborarea cu celelalte instituții naționale competente în domeniul anticorupției – precum DNA, Parchetul General, ANI sau Curtea de Conturi – însă doar în cadrul competențelor strict delimitate de lege.

Ministerul transmite că această reorganizare nu presupune o retragere a statului din lupta anticorupție, ci o recalibrare strategică menită să evite suprapunerile de competențe și să respecte deciziile instanței supreme. Reforma anunțată va fi aplicată etapizat, sub coordonarea MAI, și se va derula într-un calendar care urmează să fie făcut public.