MAI propune prelungirea vârstei de pensionare pentru militari și polițiști și interzicerea implicării în companii de securitate privată active în zone de conflict

Pensionare amânată, doar la cerere și în condiții stricte

Modificările propuse vin în contextul unui deficit acut de personal calificat în structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională. Astfel, proiectul prevede că militarii, polițiștii și polițiștii de penitenciare vor putea rămâne în activitate până la 65 de ani, cu îndeplinirea condițiilor de sănătate și performanță, și doar la solicitarea expresă a celor vizați.

Cererea de continuare a activității va fi analizată și aprobată la diferite niveluri ierarhice:

• Ministrul afacerilor interne, în cazul ofițerilor superiori;

• Inspectorii generali, pentru agenți, maiștri militari și subofițeri;

• Serviciile de resurse umane, pentru celelalte cazuri.

Această măsură vine să corecteze actualele limite legale, care impun retragerea din activitate la vârsta de 60 de ani, cu unele excepții pentru gradele superioare, care pot activa până la 62 de ani.

MAI motivează această schimbare prin nevoia „de a răspunde rapid provocărilor recente ale sistemului național de apărare și securitate”, subliniind pericolul pierderii unor cadre cu „experiență esențială în domenii critice”.

Interdicții stricte pentru implicarea în activități militare private

În paralel, proiectul introduce interdicții ferme privind implicarea personalului activ sau în rezervă în structuri de securitate private care operează în zone de conflict. Potrivit documentului, polițiștii, militarii și polițiștii de penitenciare nu vor mai putea presta servicii sau ocupa funcții în firme de mercenariat sau de securitate militară, așa cum sunt cele asemănătoare celor conduse de persoane ca Horațiu Potra, menționate ca exemplu în nota de fundamentare.

Interdicția acoperă o arie extinsă de activități:

• Participarea în misiuni private cu caracter militar în zone de conflict;

• Recrutarea, instruirea sau consultanța pentru companii militare ori de securitate private active în teatre de război;

• Activitățile de acest tip desfășurate fără mandat expres din partea autorităților statului român.

Sancțiuni penale pentru mercenariatul clandestin

Pentru a întări caracterul coercitiv al acestor restricții, proiectul propune o modificare a Codului Penal, instituind pedepse de la 2 la 7 ani de închisoare pentru cadrele militare, polițiștii sau funcționarii din sistemul penitenciar – activi sau în rezervă – care încalcă această interdicție. De asemenea, instanța va putea dispune și interzicerea unor drepturi, inclusiv a dreptului de a mai activa în domeniile respective.

Măsura este justificată de autorități prin pericolele de securitate națională generate de participarea neautorizată a personalului român în conflicte străine și prin riscurile reputaționale și geopolitice asociate acestui fenomen.

Modificări legislative vizate

Proiectul vizează amendarea mai multor acte normative esențiale:

• Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului;

• Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;

• Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare.

Prin această inițiativă, Ministerul Afacerilor Interne urmărește să consolideze disciplinarea profesională și controlul asupra carierelor post-activitate ale cadrelor cu pregătire militară, dar și să valorifice expertiza profesională a personalului cu experiență, într-un context marcat de crize internaționale și riscuri regionale.

Propunerea legislativă se află în etapă de consultare publică, urmând a fi analizată de Guvern și, ulterior, supusă dezbaterii și votului în Parlament.