Rafila, înainte de plecare: Reguli stricte pentru eliberarea antibioticelor fără rețetă - Farmaciștii, transformați în filtru clinic
Într-una dintre ultimele sale decizii la conducerea Ministerului Sănătății, fostul ministru Alexandru Rafila a adoptat un set de reglementări riguroase privind accesul populației la antibiotice fără prescripție medicală. Ordinul publicat în Monitorul Oficial modifică fundamental relația pacient–farmacist, limitând drastic posibilitatea eliberării „dozei de urgență” și instituind un protocol strict de consiliere farmaceutică, în scopul combaterii consumului necontrolat de antimicrobiene.
Accesul la antibiotice, condiționat de filtre simptomatice
Potrivit noilor prevederi, farmaciștii nu mai pot elibera antibiotice fără rețetă nici măcar pentru doza de 48 de ore, decât în condiții excepționale. În localitățile unde funcționează cabinete medicale, spitale sau clinici, această posibilitate este, practic, anulată. În plus, orice eliberare de antibiotic fără rețetă va trebui justificată printr-o declarație scrisă care va include detalii extinse despre pacient, medicația eliberată, starea clinică, dar și semnătura farmacistului responsabil.
Conform ghidului elaborat de Minister, farmaciștii sunt însărcinați să evalueze verbal simptomele descrise de pacient, să aplice o schemă logică decizională și să elibereze, în funcție de situație, o fișă de asistență farmaceutică. Acest document include concluziile consilierii și tratamentul recomandat, care va exclude antibioticul în majoritatea cazurilor. Măsura este justificată prin necesitatea de a preveni întârzierile în prezentarea la medic a unor afecțiuni care pot evolua sever dacă nu sunt diagnosticate corect.
Infecții urinare, dureri în gât și abcese dentare – tratate doar simptomatic
Printre afecțiunile pentru care eliberarea de antibiotice este, în mod explicit, restricționată, se numără infecțiile urinare, faringitele acute și abcesele dentare. În aceste cazuri, ghidul introduce criterii clinice riguroase care exclud, practic, automedicația.
Astfel, în cazul infecțiilor urinare, pacienții (în special bărbații) sunt excluși din start de la tratamentul antibiotic în lipsa unui consult medical, considerându-se că simptomele pot ascunde patologii mai complexe. Femeile vor fi supuse unei liste detaliate de întrebări privind istoricul sexual, posibile boli cu transmitere sexuală, simptome postmenopauzale sau alte afecțiuni ginecologice, toate acestea menite să diferențieze infecțiile urinare simple de alte cauze posibile.
Pentru durerile acute în gât, antibioticele pot fi eliberate doar în condiții foarte stricte – febră peste 38°C, absența simptomelor de răceală, prezența puroiului în gât și o durată a simptomelor sub trei zile. În lipsa acestor semne, tratamentul rămâne exclusiv simptomatic: antiinflamatoare, analgezice, antiseptice locale sau recomandări generale precum gargara cu apă sărată.
În cazul abcesului dentar, tratamentul antibiotic este contraindicat dacă pacientul a suferit recent o intervenție stomatologică sau urmează să fie supus uneia. Recomandările se limitează la analgezice, comprese reci și tratamente locale.
Pacienții, obligați să-și dezvăluie simptomele în public
Una dintre cele mai contestate aspecte ale ordinului este diminuarea confidențialității actului medical, întrucât pacienții sunt obligați să își declare simptomele în mod verbal în farmacie, un spațiu adesea lipsit de intimitate. Descrierea simptomelor intime – cum ar fi secreții vaginale, dureri la urinare sau disconfort sexual – riscă să expună pacientul și să inhibe solicitarea de ajutor, mai ales în mediile rurale sau tradițional conservatoare.
Criticii susțin că noul cadru transformă farmaciștii în „triaj clinic de primă linie”, fără ca aceștia să aibă acces la examinare fizică, teste de laborator sau un mediu confidențial adecvat.
Măsură controversată, dar justificată de lupta împotriva rezistenței antimicrobiene
Oficial, Ministerul Sănătății susține că măsurile se aliniază recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și reprezintă un pas necesar în combaterea rezistenței antimicrobiene, o problemă de sănătate publică majoră în România și în întreaga lume. Alexandru Rafila, microbiolog de profesie, a susținut în repetate rânduri că accesul necontrolat la antibiotice a alimentat această criză, iar limitarea vânzărilor fără rețetă este imperativă.
Cu toate acestea, implementarea în practică a acestor norme ar putea ridica probleme serioase de accesibilitate și eficiență, în special în zonele defavorizate, unde serviciile medicale sunt rare, insuficiente sau inaccesibile.
