Guvernul Bolojan mizează pe securitate regională: 5% din PIB pentru Apărare, sprijin militar extins pentru Ucraina și Republica Moldova

Potrivit documentului oficial, guvernul își asumă continuarea și intensificarea asistenței oferite celor două state estice, cu accent pe consolidarea capacităților defensive și pe susținerea parcursului lor european și euroatlantic. De altfel, programul insistă asupra ideii că stabilitatea Republicii Moldova este o chestiune de interes național pentru România, orice dezechilibru în regiune putând avea repercusiuni directe asupra propriei securități.

„Securitatea, stabilitatea și prosperitatea Republicii Moldova sunt foarte importante pentru România. Orice evoluție negativă în regiune, în special în Ucraina sau Republica Moldova, are efecte directe asupra intereselor strategice și economice ale României”, se arată în documentul guvernamental.

Sprijin militar chiar și post-conflict. Amenințarea hibridă rusă – o constantă regională

Guvernul nu condiționează sprijinul oferit Ucrainei și Republicii Moldova de continuarea ostilităților cu Federația Rusă. Dimpotrivă, se conturează o strategie de sprijin militar permanentizat, în logica prevenirii unor noi agresiuni sau destabilizări hibride.

În privința Ucrainei, Executivul avertizează că o eventuală soluție de pace care nu cuprinde mecanisme solide de descurajare împotriva Rusiei ar putea pune în pericol întreaga regiune de coastă la Marea Neagră, iar impactul unei asemenea evoluții ar fi profund negativ pentru Republica Moldova și, implicit, pentru România.

„Încetarea războiului din Ucraina nu va însemna că Federația Rusă va renunța la comportamentul agresiv, în special în dimensiunea hibridă. În Marea Neagră, aceste acțiuni vor viza limitarea libertății de navigație, afectând interesele economice ale României”, subliniază coaliția guvernamentală.

Europa, în fața unei noi realități strategice: SUA își retrage treptat responsabilitățile

Poate cea mai importantă și directă constatare din programul de guvernare este recunoașterea explicită a retragerii parțiale a SUA din Europa, în privința responsabilităților de apărare. Guvernul Bolojan afirmă că suntem martorii unui transfer de responsabilitate strategică către statele europene membre NATO, ceea ce presupune o reconfigurare a posturii defensive a României.

„Apărarea Europei cade, din ce în ce mai mult, în sarcina statelor europene. România trebuie să înțeleagă că apărarea teritoriului propriu începe de acasă și necesită investiții substanțiale și un efort susținut de solidaritate națională”, se arată în document.

În acest context, Guvernul Bolojan se angajează să majoreze treptat bugetul Apărării până la 5% din PIB, din care:

• 3,5% vor fi direcționați către cheltuieli militare de bază, inclusiv echipamente, personal și mentenanță;

• 1,5% vor fi alocați pentru investiții conexe, inclusiv în infrastructură cu relevanță strategică.

Baze NATO modernizate, infrastructură militară extinsă și apărare la Marea Neagră

O altă componentă majoră a programului vizează investițiile masive în infrastructura militară națională, cu accent pe unitățile unde sunt dislocate trupe și capabilități ale aliaților NATO. Vor fi modernizate și extinse:

• Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu;

• Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii;

• Baza Aeriană 86 Fetești;

• Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu.

În paralel, România își asumă un rol mai activ de furnizor de securitate regională în zona extinsă a Mării Negre, inclusiv în ce privește asigurarea libertății de navigație și protejarea infrastructurii critice maritime.

„Vom acționa pentru protejarea intereselor economice ale României în Marea Neagră, inclusiv prin asumarea documentelor strategice relevante și satisfacerea nevoilor operaționale specifice”, arată programul.

România, tot mai implicată strategic în estul Europei

Prin actualul program de guvernare, Executivul Bolojan conturează o viziune militară extinsă, în care România nu mai este doar un stat de frontieră, ci un actor activ în securitatea regională. Deși angajamentele asumate sunt ambițioase și costisitoare, ele sunt prezentate ca necesare într-o eră a insecurității globale, a conflictelor prelungite și a replierii americane din Europa.

Acest nou realism strategic marchează un moment de cotitură pentru politica de apărare a României – unul care, potrivit documentului, presupune nu doar responsabilitate națională, ci și o redefinire a rolului țării în arhitectura de securitate euroatlantică.