RCA, carburanți, roviniete: Din iulie, un nou val de scumpiri lovește șoferii români - Tinerii și bucureștenii, cei mai afectați

Piața asigurărilor auto obligatorii din România se confruntă cu o nouă criză a prețurilor. După ani de creșteri accentuate, alimentate de falimente răsunătoare și de inflația persistentă, șoferii vor resimți, din iulie 2025, un nou șoc financiar. Odată cu eliminarea plafonării tarifelor RCA — măsură susținută de Guvernul condus de președintele Nicușor Dan —, polițele auto devin, din nou, o piață complet liberalizată. Iar efectele se vor vedea rapid în buzunarele românilor.

Iun 25, 2025 - 13:23
Iun 25, 2025 - 13:23
RCA, carburanți, roviniete: Din iulie, un nou val de scumpiri lovește șoferii români - Tinerii și bucureștenii, cei mai afectați
Foto: 7Media / Imagine cu caracter ilustrativ

Dublu impact: liberalizare și inflație

În ultimii cinci ani, costurile RCA au cunoscut o traiectorie ascendentă abruptă, în special în urma prăbușirii City Insurance (2022) și Euroins (2023), două momente care au dus la majorări de peste 40-50%. Chiar și în anii fără șocuri majore, asigurările auto au crescut constant, influențate de contextul economic general. Eliminarea plafonării tarifelor, începând cu luna iulie, deschide calea către o nouă etapă de scumpiri masive.

Tinerii sub 30 de ani, în centrul furtunii

Cei mai expuși la noile majorări sunt șoferii tineri, cu vârste sub 30 de ani, în special cei care locuiesc în zona București-Ilfov. Pentru această categorie, polițele RCA ar putea crește „dintr-un foc” cu aproximativ 20%, conform estimărilor specialiștilor.

Un exemplu elocvent: pentru un autoturism de până la 102 cai putere condus de un tânăr din București, tariful de referință este în prezent de 3.656 de lei, comparativ cu 2.195 de lei în alte județe. O creștere de 5% ar însemna 180 de lei în plus în Capitală, respectiv 110 lei în restul țării. Dacă scumpirea ajunge la 18%, cum prognozează anumiți analiști, diferența ar putea fi de 650 de lei pentru București și de aproximativ 400 de lei pentru restul regiunilor.

În cazul autoturismelor mai puternice, costurile cresc proporțional, iar asigurările vor deveni aproape prohibitive pentru o parte a populației.

Costuri suplimentare: rovinieta se dublează

Valul de scumpiri nu se limitează doar la RCA. Rovinieta anuală, necesară pentru circulația pe drumurile naționale, urmează să se dubleze. În prezent, tariful pentru autoturisme din categoria B este de 141 de lei, dar noile prevederi legislative ar putea ridica acest cost semnificativ.

Carburanți mai scumpi, accize mai mari

De la 1 iulie, va intra în vigoare și o nouă rundă de majorări la prețurile carburanților, generate de creșterea accizelor și de liberalizarea pieței energiei. Economiștii avertizează asupra unui efect de domino inflaționist, care va pune presiune nu doar pe consumatorii auto, ci și pe costurile generale de transport și logistică.

Românii, descurajați să mai achiziționeze mașini noi

Într-un context economic tot mai neprietenos, achiziționarea unei mașini noi devine un vis tot mai îndepărtat pentru o mare parte dintre români. Analistul economic Adrian Negrescu atrage atenția asupra riscurilor sistemice generate de aceste scumpiri succesive:

„Dacă mulți români nu-și mai permit o locuință, și mai mulți nu vor mai putea cumpăra o mașină nouă. Liberalizarea pieței RCA și scumpirea generalizată a autoturismelor vor descuraja achizițiile, în lipsa unor programe guvernamentale de sprijin care, din păcate, au fost puse în așteptare”, a declarat Negrescu pentru Ziare.com.

România, tot mai dependentă de piața auto second-hand

Consecințele pe termen lung sunt îngrijorătoare. Fără măsuri de sprijin pentru industria auto și pentru reînnoirea parcului auto, România riscă să devină un „depozit” pentru vehicule second-hand, cu impact negativ asupra siguranței rutiere, poluării și economiei:

„Ne transformăm într-o țară sud-americană sau africană, unde mașinile vechi și ieftine domină piața. Starea tehnică a acestora va continua să se degradeze, iar efectele se vor răsfrânge asupra sănătății publice și infrastructurii”, a conchis economistul.