Rachetele Mistral 3: Ambasada Franței respinge acuzațiile privind achiziția netransparentă a sistemelor antiaeriene de către România

Acuzațiile, lansate de România TV pe 23 iunie și ulterior preluate de alte surse, susțineau că România ar urma să cumpere rachetele fabricate de compania franceză MBDA fără organizarea unei licitații deschise, cu o valoare totală a contractului estimată la două miliarde de euro — de aproape trei ori mai mult decât bugetul alocat oficial.

Franța neagă: achiziția este parte a unui acord internațional, la un preț preferențial

Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Ambasada Franței, sistemele Mistral 3 sunt oferite României în contextul unei achiziții comune, în care sunt implicate nouă state europene, inclusiv Franța. Această formulă de achiziție, precizează diplomații francezi, permite obținerea unor condiții comerciale preferențiale, identice pentru toate statele participante, ceea ce ar exclude ideea unei favorizări netransparente sau a unui preț umflat.

„Preţul propus României este mult mai mic decât bugetul de 700 de milioane de euro aprobat de Parlamentul de la Bucureşti pentru acest echipament”, afirmă Ambasada, subliniind că oferta este una competitivă și avantajoasă.

Ce sunt rachetele Mistral 3?

Sistemul Mistral 3 este un sistem portabil de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acțiune, dezvoltat de compania europeană MBDA, având o capacitate de interceptare a țintelor aeriene — inclusiv drone și rachete de croazieră — în condiții complexe de luptă. Mistral 3 este deja în dotarea mai multor armate europene și face parte din arhitectura de apărare NATO pentru flancul estic, fiind considerat esențial pentru modernizarea apărării antiaeriene la nivel tactic.

În cazul României, aceste sisteme ar urma să doteze unități de infanterie și vehicule blindate, în contextul unei strategii mai largi de întărire a posturii defensive în fața amenințărilor convenționale și hibride.

Licitația controversată și oferta respinsă

Controversa din jurul achiziției a fost alimentată și de faptul că, în paralel cu această ofertă, o companie franceză (nespecificată în comunicatul ambasadei) a participat la o licitație organizată de Romtehnica pentru sisteme antiaeriene de rază scurtă și foarte scurtă, instalate pe vehicule. Oferta depusă în cadrul licitației a fost însă respinsă de autoritățile române, decizie care a fost interpretată de unele surse drept o eliminare abuzivă sau nejustificată.

Ambasada nu a intrat în detalii privind motivele respingerii, dar a reafirmat că procesul de ofertare este separat de achiziția Mistral 3 și că Franța respectă procedurile și suveranitatea decizională a statului român.

Tensiuni și interpretări politice

Afacerea Mistral 3 nu este doar un subiect tehnic sau bugetar, ci se înscrie într-un context politic mai larg, în care transparența achizițiilor de armament și parteneriatele strategice cu aliații vestici sunt supuse unui nivel ridicat de atenție și suspiciune, atât în plan intern, cât și în regiune.

Pe fondul războiului din Ucraina și al intensificării presiunii militare ruse în Marea Neagră, România s-a angajat ferm într-un proces accelerat de modernizare a forțelor armate, cu accent pe apărarea aeriană, mobilitate operațională și interoperabilitate NATO. În acest context, parteneriatele strategice, precum cel cu Franța, devin esențiale pentru echilibrul regional.

O achiziție strategică, dar în continuare sub lupa publicului

Clarificările Ambasadei Franței încearcă să închidă o controversă generată în jurul unei achiziții care, în fapt, face parte dintr-o inițiativă europeană mai amplă și transparentă. Totuși, în lipsa unei comunicări mai proactive din partea autorităților române, suspiciunile și speculațiile privind modul în care sunt cheltuite fondurile publice pentru apărare vor continua să alimenteze neîncrederea publică.

Pentru România, modernizarea apărării rămâne o prioritate strategică, dar succesul acesteia depinde, în egală măsură, de rigoarea procedurilor și de comunicarea clară și coerentă a acțiunilor guvernamentale.