Guvernul Bolojan, confruntat cu realitatea dură a austerității: Bruxelles-ul impune restricții bugetare severe până în 2030
La doar câteva zile de la învestire, noul executiv condus de Ilie Bolojan se află deja sub presiunea unui test major: implementarea unui regim fiscal de o severitate rar întâlnită în istoria recentă a României. Consiliul Uniunii Europene a emis luni o recomandare oficială prin care solicită autorităților române adoptarea unor măsuri economice corective radicale, în vederea ieșirii din procedura de deficit excesiv, aflată în vigoare din 2020. Bruxelles-ul cere o consolidare fiscală accelerată, echivalentă cu un deceniu de austeritate moderată, dar susținută.
Potrivit documentului, România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor guvernamentale la doar 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026. În anii următori, plafonul va crește ușor, însă va rămâne sub pragul de 5% până în 2030. Termenul-limită pentru prezentarea unor acțiuni concrete: 15 octombrie 2025. În lipsa unui plan fiscal credibil și implementat urgent, Comisia Europeană ar putea activa măsuri coercitive, inclusiv suspendarea fondurilor europene.
O ajustare bugetară dureroasă, întinsă pe un deceniu
În centrul recomandării Consiliului UE se află o traiectorie bugetară strictă, menită să reducă deficitul guvernamental de la nivelul alarmant de 9,3% din PIB înregistrat în 2024, până la sub 3% în 2030. Această ajustare presupune un efort anual de cel puțin 0,5% din PIB în termeni structurali, cu o corecție accelerată în 2025 și 2026, când România trebuie să reducă deficitul cu câte două puncte procentuale în fiecare an. Scopul final: readucerea datoriei publice sub pragul critic de 60% din PIB pe termen mediu.
Conform estimărilor Bruxelles-ului, datoria guvernamentală ar urma să crească până la 62,3% din PIB în 2028, înainte de a începe o lentă scădere spre 61,1% în 2030. Această evoluție reflectă o strategie de consolidare treptată, care mizează atât pe limitarea cheltuielilor, cât și pe reforme structurale menite să îmbunătățească eficiența colectării fiscale și calitatea finanțelor publice.
Mesajul Bruxelles-ului: fără reforme structurale și fiscalizare suplimentară, nu există ieșire din criză
Într-un avertisment clar către noul guvern, Consiliul UE consideră că România a deviat semnificativ de la traiectoria bugetară stabilită anterior, iar actualul ritm de reformă este insuficient pentru redresarea fiscală durabilă. Bruxelles-ul solicită extinderea reformelor, în special în ceea ce privește regimul fiscal, pentru a genera venituri suplimentare de peste 1,7% din PIB – un prag considerat crucial pentru evitarea colapsului bugetar.
În plus, sunt cerute măsuri suplimentare pentru eficientizarea administrării fiscale, îmbunătățirea colectării veniturilor și controlul drastic al cheltuielilor curente, cu accent pe masa salarială din sectorul public. Executivul european subliniază că doar aceste politici pot oferi garanția unei consolidări sustenabile, fără a compromite potențialul de creștere economică.
Fondurile europene, în pericol
Riscul cel mai imediat: suspendarea parțială sau totală a fondurilor europene. La reuniunea recentă a Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), România a fost criticată pentru lipsa de măsuri eficiente în direcția corectării deficitului, ceea ce a deschis calea către eventuale sancțiuni financiare. Secretarul de stat Alin Andrieș, prezent la discuțiile de la Bruxelles, a admis public că România nu a reușit să adopte măsuri concrete de creștere a veniturilor bugetare în prima parte a anului 2025 și că ajustarea planificată a cheltuielilor este acum insuficientă.
Ce urmează pentru Guvernul Bolojan
Guvernul condus de Ilie Bolojan se află, astfel, în fața unei alegeri dure și potențial impopulare: fie implementează măsuri de austeritate și reforme fiscale radicale care vor genera nemulțumiri sociale, fie riscă deteriorarea ratingurilor de țară, suspendarea fondurilor europene și o destabilizare economică majoră.
Deși în luna ianuarie a acestui an Planul Bugetar-Structural al României a fost aprobat de ECOFIN, cu o traiectorie corectivă întinsă pe șapte ani și un plafon de cheltuieli anuale bine delimitat (de la 5,1% în 2025 la 3,9% în 2030), implementarea concretă a acestor angajamente a fost deficitară. Datele recente arată că, după primele patru luni din 2025, deficitul bugetar a atins deja 2,95% din PIB – aproape nivelul maxim permis pentru întregul an, ceea ce sugerează că fără măsuri urgente, ținta pentru 2025 va fi ratată.
Un deceniu de disciplină fiscală sau o nouă criză?
În concluzie, mesajul transmis de Bruxelles este clar: România trebuie să intre într-un ciclu de disciplină fiscală de durată, în care fiecare procent cheltuit în plus va trebui justificat prin reforme și eficiență. Pentru noul executiv, miza este uriașă: supraviețuirea politică și stabilitatea economică a țării, într-un context european tot mai puțin dispus să tolereze devierile de la rigorile fiscale.
